Lista de probiotice naturale - pentru un tract digestiv echilibrat

Probioticele sunt microorganisme vii care pot fi găsite în alimentele fermentate și laptele de cultură și sunt larg utilizate pentru prepararea mâncării la copii. Sunt cunoscute sub numele de „bacterii sănătoase prietenoase”.

Rolul lor este important pentru prevenirea bolilor intestinale, îmbunătățirea sistemului imunitar, în cazurile de intoleranță la lactoză, pentru echilibrul florei intestinale, cu efect antihipercolesterolemic și antihipertensiv, ameliorarea simptomelor postmenopauzale și reducerea diareei călătorului.

Studiile recente le implică în tratarea afecțiunilor cutanate și a bolilor cavității orale. În plus, se studiază rolul probioticelor în tratarea depresiei și a anxietății.

Specii din genul Lactobacillus și Bifidobacterium au fost dovedite ca având rol benefic. Speciile reprezentative sunt L. acidophilus, L. casei, L. plantarum, B. lactis, B. Longum și B. Bifidum.

Probiotice naturale:

• Iaurt
• Lapte însămânțat cu bacterii de cultură
• Suc de fructe cu culturi vii de Streptococcus thermophillus, B. Lactis și L. Acidophilus
• Pudră ce conține B. lactis Bi-07TM și L. Acidophilus

Colita ulcerativă și boala Chron sunt boli intestinale care au legătură cu microbiotica genetică și cu mediul înconjurător. Dezechilibrul dintre imunitatea intestinală și microbiom poate duce la apariția bolilor intestinale.

Organismele probiotice sunt cunoscute pentru abilitatea de a preveni și de a trata dezechilibrele intestinale și de a întări sistemul imunitar. S-a dovedit efectul antiinflamator al probioticelor pe bază de L. salivarius CECT 5713 administrate oral și efectul în reducerea necrozei la pacienții afectați de această patologie. (1)

Alimente și afecțiuni care distrug microbiota intestinală:

• Antibioticele în exces
• Zahărul
• Alergia la gluten
• Stresul emoțional
• Medicamentele
• Alcoolul, cu excepția vinului roșu
• Lipsa de exerciții fizice
• Măsuri de igienă excesive
• Fumatul
• Somn neodihnitor
• Alimente modificate genetic

Creșterea aportului de probiotice:

• Alimentele acide precum oțetul sau legumele fermentate: conțin anumite probiotice și anumite tipuri de acid gluconoic și acid lactic care sunt acizi sănătoși ce suportă funcția probioticelor.
• Iaurt din lapte de capră. Chefir, kefir din lapte de cocos.
• Alimente bogate în fibre precum semințele de chia sau de in
• Varza acră
• Kimchi
• Soia fermentată (natto)
• Kvass (băutură pe bază de orz sau secară fermentată)
• Miso (soia fermentată, orez și orz)
• Kombucha (ceai negru fermentat)
• Lapte de vacă, capră, oare și brânză maturată

Factori cu rol esențial în alegerea unui probiotic:

• Calitatea brandului
• Număr de colonii formatoare de unități (între 15-100 miliarde)
• Supraviețuirea și diversitatea tipurilor de bacterii
• Prebiotice și excipienți (semințe de chia, astragalus, semințe de dovleac, ghimbir, fasole, turmeric, etc.)
• Stabilitatea și tipul organismelor: unele specii de probiotice trebuie să fie ținute la rece pentru a-și păstra ponteța. Altele sunt stabile la temperatura camerei și nu necesită refrigerare. Din păcate, cele mai multe probiotice refrigerate nu vor ajunge în stomac pentru că nu sunt stabile.
• Zahărul nu este o sursă bună de probiotice.
• Culturi vii sau moarte: este indicat să alegem un probiotic care are la bază culturi active. După fermentare, produsul poate fi tratat prin căldură care ucide atât bacteriile bune cât și cele rele.

Bacterii benefice din probioticele de calitate înaltă:

• Bacillus coagulans
• Saccharomyces boulardii
• Bacillus subtilis
• Lactobacillus plantarum
• Bacillus clausii
• Bifidobacterium bifidum
• Bifidobacterium longum
• Bifidobacterium breve
• Bifidobacterium infantis
• Lactobacillus casei
• Lactobacillus acidophilus
• Lactobacillus bulgaricus
• Lactobacillus brevis
• Lactobacillus rhamnosus
• Lactic acid (2)

Alimente nefermentate bogate în prebiotice:

• Bananele: bogate în carbohidrați rezistenți care trec de tractul digestiv nemodificați și hrănesc probioticele, suportă digestia și scad gradul de balonare
• Ovăz: bogate în beta-glucan, fibrele de ovăz integral au efect probiotic (3)
• Usturoiul datorită nivelului mare de inulină și a fructo-oligozaharidelor naturale
• Semințe de in: fibrele din in stimulează flora intestinală printr-o digestie stimulată la obezi și femeile postmenopauzale