Limitarea privitului la televizor poate fi un factor protector pentru bolile cardiace legate de diabetul de tip 2

Un studiu recent efectuat pe baza datelor din UK Biobank - o cohortă masivă care a monitorizat aproape 500.000 de adulți din Marea Britanie pe o perioadă medie de 14 ani - a investigat legătura dintre predispoziția genetică la diabet zaharat de tip 2 (DZ2) și riscul de boală aterosclerotică cardiovasculară (BACV), punând accent pe rolul timpului petrecut la televizor (o formă importantă de sedentarism). Acest studiu își propune să clarifice cum factori genetici și stilul de viață (în special activitățile sedentare) interacționează în creșterea sau scăderea riscului de evenimente cardiovasculare aterosclerotice, incluzând boala coronariană, accidentul vascular cerebral ischemic și boala arterială periferică.
Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea de evenimente cardiovasculare, fiind asociat cu un risc crescut de boală coronariană, accident vascular cerebral și boală arterială periferică. O mare parte a pacienților cu DZ2 dezvoltă boală aterosclerotică cardiovasculară, iar mortalitatea asociată este ridicată.

Pe lângă influența genetică, există numeroși factori de stil de viață cunoscuți a contribui la patogeneza bolilor cardiovasculare, între care:

• Alcoolul și fumatul
• Activitatea fizică redusă și regimul alimentar
• Sedentarismul prelungit, în special privitul la televizor

Meta-analize anterioare au evidențiat că timpul petrecut la televizor este asociat consistent cu un risc crescut de DZ2 și boli cardiovasculare. Mecanismele implicate pot include scăderea activității fizice totale, consumul de snacks-uri și alte alimente nesănătoase în timpul vizionării TV și impactul cumulativ asupra profilului metabolic (adipozitate, dislipidemie, etc.).

Despre studiul actual

Cohorta și participanți

Studiul a fost realizat pe date din UK Biobank, care a recrutat între 2006 și 2010 peste 500.000 de adulți cu vârsta între 40 și 69 de ani, cu rezidență în Regatul Unit și fără boli cardiovasculare sau diabet zaharat de tip 2 la momentul inițial.

Pentru analiza curentă, au fost incluse:

• 346.916 persoane de etnie britanică albă, cu date valide privind genotipul și timpul petrecut la televizor
• Participanții nu aveau boli cardiovasculare sau DZ2 la momentul inițial și nu au dezvoltat un eveniment cardiovascular în primii 2 ani de monitorizare (pentru a reduce cauzalitatea inversă)

Vârsta medie la intrarea în studiu: 56,5 ani (± 8,0), iar 44,6% erau bărbați.

Evaluarea predispoziției genetice pentru DZ2

S-a calculat un scor poligenic (PRS) pentru diabetul zaharat de tip 2, folosind 138 de polimorfisme cu asociere semnificativă (p < 5×10^−8) în studiile de tip genome-wide association (GWAS).

• Participanții au fost împărțiți în 3 categorii: risc genetic scăzut (primii 20%), risc genetic mediu (percentilă 20-80) și risc genetic înalt (ultimii 20%).
• Acest PRS s-a asociat pozitiv cu riscul de DZ2 și, conform altor date, poate crește și riscul de boli cardiovasculare prin mecanisme genetice comune.

Evaluarea timpului petrecut la televizor

În momentul inițial (baseline), participanții au răspuns la întrebarea: „Câte ore pe zi, în medie, petreceți uitându-vă la televizor?” Răspunsurile au fost convertite în număr de ore. În analiza principală, cercetătorii au grupat timpul de vizionare în două categorii:

• ≤1 oră/zi
• ≥2 ore/zi

Această clasificare se bazează atât pe analiza curbelor de asociere non-liniară dintre TV și riscul de BACV, cât și pe studii care sugerează că limitarea vizionării TV la maximum 1 oră/zi ar putea avea efect cardioprotector.

Definirea BACV și urmărirea

Participanții au fost monitorizați timp de aproximativ 14 ani (mediana: 13,8 ani). Cazurile de BACV (boală coronariană, accident vascular cerebral ischemic, boală arterială periferică) au fost identificate prin:

• Date din fișele de spitalizare
• Registrul național de decese
• Codificări ICD și proceduri medicale specifice

Numărul total de evenimente BACV în cohortă: 21.265 cazuri (≈6,1%).

Rezultate

Asocierea independentă a scorului genetic și a timpului de vizionare TV cu riscul BACV

• Risc genetic DZ2: Comparativ cu grupa „scăzută”, cei cu risc genetic mediu au avut un risc cu 6% mai mare (HR=1,06; IC 95%: 1,02-1,10) de BACV, iar cei cu risc genetic înalt au avut un risc cu 11% mai ridicat (HR=1,11; IC 95%: 1,06-1,16).
• Timp TV: Fiecare oră suplimentară de vizionare TV pe zi s-a asociat cu o creștere de 3% a riscului de BACV (HR=1,03; IC 95%: 1,02-1,04). Persoanele care priveau ≥2 ore/zi au prezentat un risc cu 12% mai mare de BACV față de cei care priveau ≤1 oră/zi (HR=1,12; IC 95%: 1,07-1,16).

Graficele de hazard cumulativ au arătat că:

• Riscul crește odată cu scorul genetic pentru DZ2
• Vizionarea TV ≤1 oră/zi a fost asociată cu o curbă de hazard mai mică decât ≥2 ore/zi

Asocieri combinate (PRS pentru DZ2 vs. timp TV) cu BACV

Când au fost combinate categoriile de risc genetic (scăzut, mediu, înalt) cu intervalele de vizionare TV (≤1 oră/zi vs. ≥2 ore/zi), s-a constatat:

• Cel mai mare risc de BACV la risc genetic înalt + TV ≥2 ore/zi.
• Nu s-a observat risc semnificativ crescut de BACV pentru nicio categorie de risc genetic dacă timpul de vizionare era ≤1 oră/zi.
• Interacțiunea între predispoziția genetică și TV a fost atât multiplicativă, cât și aditivă (p<0,05).

Un rezultat notabil:

• Risc genetic înalt + TV ≤1 oră/zi → risc absolut pe 10 ani de 2,13%.
• Risc genetic scăzut + TV ≥2 ore/zi → risc absolut pe 10 ani de 2,46%.

Astfel, chiar și cei cu un bagaj genetic nefavorabil pot obține un risc cardiovascular mai mic decât persoane cu predispoziție genetică scăzută, dar care au un comportament sedentar marcat (TV ≥2 ore/zi).

Interpretarea și implicații clinice

• Risc genetic DZ2: Scorul poligenic de 138 SNP-uri se dovedește a fi un bun marker pentru predispoziția cardiovasculară asociată diabetului de tip 2.
• Factorii de stil de viață - în acest caz, reducerea timpului la televizor - pot modula considerabil riscul de BACV, chiar și la indivizi cu un scor genetic ridicat.
• La nivel practic, acest studiu susține ideea că limitarea timpului de vizionare TV la maximum 1 oră/zi poate fi foarte benefică pentru sănătatea cardiovasculară, indiferent de profilul genetic.

Mecanisme posibile

• Scăderea cheltuielii energetice și activitate fizică redusă în rândul persoanelor care petrec multe ore la TV.
• Frecvent, vizionarea TV se asociază cu consum de alimente bogate în calorii, gustări frecvente, dulciuri sau băuturi cu zahăr.
• Calea genetică DZ2-BACV poate implica gene comune care predispun la hiperinsulinemie, inflamație cronică și disfuncție endotelială.

Concluzii

Studiul pune în lumină faptul că:

• Predispoziția genetică la DZ2 reprezintă un factor semnificativ pentru apariția BACV.
• Vizionarea TV în exces (≥2 ore/zi) crește semnificativ riscul de evenimente aterosclerotice, indiferent de scorul genetic.
• Limitarea la ≤1 oră/zi poate contrabalansa chiar și riscurile inerente la cei cu genetică nefavorabilă. Practic, un stil de viață sedentar reprezintă un factor de risc major care poate depăși uneori beneficiul unui profil genetic favorabil.

Datele sugerează că, într-o abordare clinică și de sănătate publică, strategiile de reducere a sedentarismului ar trebui să fie prioritare, în special în rândul persoanelor cu risc poligenic ridicat de DZ2. Intervențiile personalizate pe această grupă populațională ar putea reduce semnificativ incidența bolilor cardiovasculare. Totodată, studiul deschide calea către trialuri clinice axate pe screen-based sedentary activities, pentru a evalua mai detaliat impactul monitorizării TV, jocurilor video și utilizării computerului în prevenirea BACV.