Herculea Larisa Andronic Cabinet Individual de Psihologie

Termenul de stres aparține lui Selye care în anul 1976 definește stresul ca stimul (factorii de stres) și se referă la un eveniment extern considerat amenințător și care poate vătăma                                                                                                                                                                                   

Stresul ca reacție este reprezentat de starea de tensiune a organismului care apare în situații de stres și cuprinde atât reacții cognitive și emoționale cât și alterări în funcționarea normală a organismului.                                                                                                                                       

Stresul este răspunsul organismului oricărei cereri sau solicitări exercitate asupra sa, indivizii reacționând diferit la același eveniment (factor stresor). 

În anul 2005 Neculau definește stresul ca fiind “un fenomen psihofiziologic, ce duce la tulburări atât biologice cat și fizice”

În literatura de specialitate stresul este alcatuit din trei accepțiuni principale:

Stresul ca stimul, stresul ca reacție și stresul ca proces.                                                                                          

Organismul dispune de o anumită flexibilitate, care îi permite acestuia să mențină un echilibru intern și un acord cu mediul. Procesul vital necesită o continuă ajustare și reajustare a organismului pentru a restabili echilibrul mereu întrerupt. Acest echilibru al organismului se realizază prin procesele de acomodare și asimilare, realizând schimburi neîntrerupte între organism și mediu.

Procesele de acomodare și asimilare interacționează permanent pentru a menține starea de echilibru relativ stabil care definește adaptarea. Adaptarea la stres este biologică, socială și psihologică. În orice situație de viață în care organismul este solicitat, mecanismul adaptativ generează stres.

Există două forme de stres: stres negativ  sau distres, și stres pozitiv sau eustres.

Studiile ne arată faptul că ambele tipuri de stres pot fi dăunătoare organismului în anumite situații, perceperea asupra unui eveniment poate fi facut ca fiind plăcut sau neplăcut.

Evenimentul în sine fiind întotdeauna un factor stresor fie că este vorba despre căldură sau frig, pierdere sau câștig, nuntă sau înmormântare, vești bune sau rele.                                                   

Stresul poate fi acut sau cronic. Stresul acut este acela în care factorul stresor acționează minute sau ore în timp ce în cazul stresului cronic factorul stresor lucrează zile sau luni de zile.                  

Stresul apare în majoritatea cazurilor ca reacție la o frustrare puternică. Atunci când integritatea fizică sau morală a persoanei este amenințată de către frustrare, apare reacția la stres.

Gestionarea stresului este esențială pentru menținerea sănătății fizice și psihice.

Există mai multe metode și tehnici eficiente pentru a gestiona stresul. Iată câteva dintre ele:

• 1.  Exercițiile fizice: Activitatea fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, înotul sau yoga, poate elibera endorfinele, cunoscut și sub numele de "hormoni ai fericirii", care pot reduce stresul și îmbunătăți starea de spirit.  

•  

• 2.Tehnicile de relaxare și Hipnoterapia: Exemplele includ respirația profundă, meditația, imagistica ghidată și relaxarea progresivă a mușchilor. Aceste tehnici ajută la reducerea tensiunii musculare și la inducerea unei stări de relaxare în organism.

•  

• 3. Planificarea timpului: Organizarea eficientă a timpului poate ajuta la evitarea aglomerării activităților și la gestionarea mai eficientă a sarcinilor, reducând astfel stresul cauzat de termene limită sau program încărcat.

•  

• 4. Comunicarea eficientă: Împărtășirea sentimentelor și preocupărilor cu prietenii, familia sau un terapeut poate oferi un canal de descărcare emoțională și sprijin.

• Limitarea stimulilor stresanți: Încercați să reduceți expunerea la stimuli stresanți, cum ar fi știrile negative sau situațiile tensionate, atunci când simțiți că vă afectează sănătatea mentală.

•  

• 5. Practicarea unor activități plăcute: Petreceți timp cu activități care vă bucură și vă relaxează, cum ar fi cititul, pictura, ascultarea muzicii sau gătitul.

•  

• 6. Alimentația echilibrată: O dietă sănătoasă și echilibrată poate sprijini sănătatea mintală. Încercați să evitați consumul excesiv de cofeină sau de alimente procesate.

•  

• 7. Odihna adecvată: Asigurați-vă că aveți un somn adecvat și de calitate. Lipsa somnului poate contribui la creșterea nivelului de stres.

•  

• 8. Învață să spui "nu": Nu ezitați să refuzați sarcini suplimentare sau responsabilități care pot afecta negativ nivelul de stres.

•  

• 9. Creați un spațiu de relaxare: Amenajați un colț special în casă sau la locul de muncă unde vă puteți retrage pentru a vă relaxa și destresa.

•  

• 10. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): TCC poate ajuta la identificarea și modificarea gândurilor și comportamentelor negative care contribuie la stres, ajutându-vă să abordați situațiile dificile într-un mod mai sănătos și mai constructiv.

Încercați să experimentați cu diverse metode și găsiți cele care funcționează cel mai bine pentru voi. Fiecare persoană este unică, așa că este important să descoperiți ce vă ajută cel mai mult să gestionați stresul în mod eficient.

Dacă stresul devine coplesitor sau intervine în calitatea vieții, este recomandat să căutați ajutor din partea unui specialist în sănătate mentală.