Lăcrimarea ochilor - a unuia sau a ambilor ochi

Lăcrimarea ochilor - a unuia sau a ambilor ochi - se numește epiforă în termeni medicali și este o afecțiune caracterizată prin producția excesivă de lacrimi care nu pot fi drenate sau evaporate în mod eficient. Când ochiul curge poate fi vorba de o situație temporară și non-patologică, uneori însă poate indica o problemă medicală subiacentă, în special dacă persistă perioade îndelungate.

Lăcrimarea ochilor - Tablou clinic complet

Simptomele ce pot însoți cele două tipuri de epiforă pot fi reprezentate de:

• dureri de cap de natură sinusală;
• mâncărime oculară;
• încețoșarea vederii;
• dureri oculare;
• roșeață locală. (1)

Epifora unilaterală (lăcrimarea, curgerea unui ochi)

Epifora unilaterală, care se caracterizează prin lăcrimare excesivă a unui ochi, poate fi atribuită unei multitudini de factori, cum ar fi:

• prezența de corpi străini intraocular;
• infecții și inflamații oculare;
• blocarea ductului lacrimal;
• alergii. (2)

Canalele lacrimale blocate sunt o cauză frecventă a lăcrimării excesive unilaterale. Când canalul nazolacrimal, ce drenează secrețiile de la ochi înspre nas, se blochează, lacrimile nu pot curge corespunzător și se acumulează, rezultând epifora. Pentru a rezolva această problemă, intervențiile medicale, cum ar fi sondarea și spălarea canalului lacrimal sau corectarea chirurgicală a acestuia pot fi considerate ca fiind opțiuni de tratament. (3)

Lăcrimarea excesivă a unui ochi poate fi cauzată și de infecții, cum ar fi conjunctivita, sau de afecțiuni inflamatorii precum uveita. Tratamentul implică de obicei abordarea infecției sau inflamației subiacente prin administrarea de medicamente, inclusiv antibiotice sau picături pentru ochi cu efect antiinflamator.

Curgerea excesivă unioculară poate fi cauzată de reacții alergice la elemente precum polenul, praful sau părul de animale. De asemenea, pot apărea în paralel și alte simptome ale unei astfel de reacții alergice, anume prurit (mâncărimi) și eritem (roșeață). Ameliorarea acestui tip de epiforă poate fi obținută prin utilizarea de antihistaminice și evitarea expunerii la alergenii care o determină. (1)

Când un obiect străin, cum ar fi o geană, pătrunde în ochi, poate provoca disconfort, roșeață și lăcrimare excesivă a unui ochi. Este necesară o examinare amănunțită de către un oftalmolog pentru a îndepărta cu atenție corpul străin, în special dacă nu poate fi îndepărtat cu ușurință și există riscul să fie contaminat. (2)

Lăcrimarea în ambii ochi (epifora bilaterală)

Lăcrimarea excesivă la ambii ochi, cunoscută sub numele de epiforă bilaterală, este asociată în mod obișnuit cu diverse cauze subiacente, printre care se numără:

• anumite afecțiuni sistemice;
• sindromul ochilor uscați;
• afecțiuni ale pleoapelor;
• conjunctivita alergică. (2)

Este interesant faptul este că sindromul ochilor uscați poate duce la o creștere neașteptată a producției de secreții lacrimale, ducând la o curgere excesivă a ochilor. Acest răspuns paradoxal apare atunci când ochii nu sunt lubrifiați corespunzător, iar organismul compensează producând mai multe lacrimi. Pentru a rezolva această problemă, opțiunile de tratament cum ar fi lacrimile artificiale, modificările stilului de viață și abordarea cauzei subiacente a sindromului pot oferi o ameliorare a simptomatologiei. (3)

Epifora bilaterală poate apărea și ca urmare a alergiilor care afectează ambii ochi. Gestionarea simptomelor în acest caz este similară celei din cazul epiforei unilaterale de această cauză și implică evitarea alergenilor, administrarea de antihistaminice și utilizarea picăturilor pentru ochi lubrefiante pentru ameliorare.

Afecțiunile pleoapelor, cum ar fi ectropionul (în care pleoapa inferioară se întoarce spre exterior) sau entropionul (în care pleoapa se întoarce spre interior), pot perturba distribuția și scurgerea regulată a lacrimilor, ducând la o curgere anormală a ochilor. Poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a corecta aceste anomalii ale pleoapelor. (1)

Întrucât în etiologia afecțiunii sunt incriminate și afecțiuni sistemice, tratarea lăcrimării excesive se bazează și pe abordarea acestora, printre care se numără sindromul Sjögren sau tulburările tiroidiene, care pot afecta producția de lacrimi. (4)

Tratamentul curgerii ochilor

Tratarea eficientă a lăcrimării ochilor se bazează pe identificarea cauzei principale a lăcrimării excesive, indiferent dacă aceasta apare într-un ochi (unilateral) sau ambii ochi (bilateral). Abordările de tratament pot varia considerabil, iar o evaluare cuprinzătoare de către un medic oftalmolog este esențială pentru a determina cel mai potrivit plan de tratament.

Pentru a aborda un canal lacrimal îngustat sau blocat, medicul poate opta pentru sondare și spălare ca soluție. Această procedură are ca scop eliminarea obstrucției și restabilirea drenajului lacrimal normal. Cu toate acestea, în cazurile mai severe sau atunci când alte tratamente se dovedesc ineficiente, intervenția chirurgicală, cum ar fi dacriocistorinostomia, poate fi necesară pentru a corecta eficient un canal lacrimal blocat pentru o ameliorare simptomatică pe termen lung. (5)

Gestionarea infecțiilor oculare și a afecțiunilor inflamatorii poate necesita utilizarea de antibiotice, medicamente antivirale sau picături antiinflamatorii pentru ochi, în funcție de diagnosticul specific. Mai mult, antihistaminicele, indiferent dacă sunt fără prescripție medicală sau cu prescripție medicală, pot ameliora eficient reacția alergică prin atenuarea mâncărimii și minimizarea lăcrimării. (6)

Picăturile de ochi lubrefiante, cunoscute sub numele de lacrimi artificiale, pot oferi ușurare prin asigurarea unei umidități suficiente pe suprafața ochiului. Aceste picături sunt potrivite pentru utilizare ori de câte ori este necesar în timpul zilei. Pe de altă parte, importante sunt și modificările în rutina zilnică, cum ar fi evitarea vântului și a aerului uscat, utilizarea umidificatoarelor și luarea regulată de pauze în timpul perioadelor prelungite de timp pe ecran, întrucât pot reduce simptomele ochilor uscați.

Identificarea și evitarea alergenilor este importantă în ameliorarea simptomelor. Ajustarea stilului de viață, cum ar fi menținerea ferestrelor închise în perioadele cu niveluri ridicate de polen, poate ajuta la minimizarea expunerii la acești factori declanșatori. Pentru a reduce răspunsul alergic și a atenua lăcrimarea, pacienții pot lua în considerare utilizarea de antihistaminice fără prescripție medicală sau pe bază de rețetă, aceste medicamente fiind concepute special pentru a bloca receptorii de histamină din organism, oferind ameliorarea simptomelor precum lăcrimarea excesivă. (1)

Tratarea cauzei fundamentale, prin abordarea afecțiunilor sistemice precum sindromul Sjögren sau tulburările tiroidiene, poate implica administrarea de medicamente, ajustări ale stilului de viață sau terapii specifice, fiind utile în ameliorarea lăcrimării oculare. Aceste abordări au ca scop gestionarea curgerii excesive a ochilor în contextul acestor probleme de sănătate subiacente. (7)

Căutarea îndrumării de la un oftalmolog este crucială pentru identificarea cauzei exacte a epiforei și pentru elaborarea unui regim de tratament personalizat. Îngrijirea promptă și adecvată poate îmbunătăți foarte mult bunăstarea pacienților.

Concluzie

Lăcrimarea excesivă, cunoscută și sub numele de epiforă, se poate manifesta fie la un ochi (unilateral), fie la ambii ochi (bilateral), iar originile sale sunt multiple. Este imperativ să se diagnosticheze cu exactitate cauza de bază a epiforei și să se ofere un tratament adecvat pentru a atenua simptomele și pentru a îmbunătăți starea generală de bine a pacientului. Căutarea îndrumării de la un oftalmolog este vitală pentru a determina cauza principală a curgerii excesive a ochilor și pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat care poate include administrarea de medicamente, proceduri chirurgicale sau modificări ale stilului de viață, adaptate special pentru fiecare factor etiologic în parte. Tratamentul prompt joacă un rol esențial în a ajuta persoanele afectate de lăcrimare excesivă a ochilor să obțină o ameliorare a simptomelor, menținând în același timp o sănătate oculară optimă.