Izolarea socială, asociată cu demența
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Warwick, Universitatea din Cambridge È™i Universitatea Fudan arată că izolarea socială poate fi asociată cu apariÈ›ia unor modificări patologice la nivel cerebral, ce constau în alterări ale memoriei È™i a funcÈ›iei cognitive.
Conform oamenilor de È™tiință, lucrarea a fost realizată prin examinarea unor date imagistice neurologice aparÈ›inând la 30.000 de persoane incluse în baza de date Biobank din Marea Britanie.
Rezultatele studiului au certificat o creÈ™tere a ratei de dezvoltare a demenÈ›ei de 26% la persoanele care se izolează din punct de vedere social, în urma ajustării calculelor în funcÈ›ie de factori precum cei socio-economici, afecÈ›iuni cronice, stil de viață sau prezenÈ›a depresiei. Cu toate că singurătatea a fost asociată cu dezvoltarea demenÈ›ei, depresia a fost un factor care, în cazul în care era valabil grupului de persoane analizate, determină o creÈ™tere a procentului cu încă 50%, astfel că persoanele care se izolează social È™i prezintă, în acest timp, depresie, înregistrează un risc de dezvoltare a demenÈ›ei cu 75% mai mare. De asemenea, în cadrul studiului s-a observat È™i faptul că vârsta la care efectul izolării a fost cel mai pregnant a fost cea de 60 de ani.
Edmund Rolls, profesor È™i neurolog la Departamentul de Informatică din cadrul Universității din Warwick, afirmă că izolarea socială se regăseÈ™te în două forme în rândul populaÈ›iei, aceasta fiind obiectivă sau subiectivă, cea dintâi reprezentând prezenÈ›a unor conexiuni sociale scăzute, iar cea subiectivă presupunând singurătatea. Doctorul subliniază faptul că ambele prezintă riscuri majore pentru sănătate, însă forma obiectivă a izolării este mai periculoasă decât singurătatea, întrucât, conform rezultatelor studiului, aceasta este mai des răspunzătoare de apariÈ›ia demenÈ›ei, putând fi considerată un biomarker pentru aceasta.
Problematica efectelor izolării sociale a luat amploare din cauza numeroaselor carantine la nivel naÈ›ional ce au apărut la nivel global din cauza pandemiei de COVID-19, efectele acestora fiind vizibile acum, după ce numărul È™i frecvenÈ›a acestora s-a redus. Profesorul Jianfeng Feng, coleg al doctorului Rolls, afirmă că studiul este un semnal de alarmă asupra necesității reducerii riscului de demență È™i de îngrijire a persoanelor în vârstă, deoarece acestea sunt predispuse la singurătate. AfirmaÈ›ia este susÈ›inută È™i de profesoara Barbara J. Sahakian de la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Cambridge.
sursa: Science Daily
Conform oamenilor de È™tiință, lucrarea a fost realizată prin examinarea unor date imagistice neurologice aparÈ›inând la 30.000 de persoane incluse în baza de date Biobank din Marea Britanie.
Rezultatele studiului au certificat o creÈ™tere a ratei de dezvoltare a demenÈ›ei de 26% la persoanele care se izolează din punct de vedere social, în urma ajustării calculelor în funcÈ›ie de factori precum cei socio-economici, afecÈ›iuni cronice, stil de viață sau prezenÈ›a depresiei. Cu toate că singurătatea a fost asociată cu dezvoltarea demenÈ›ei, depresia a fost un factor care, în cazul în care era valabil grupului de persoane analizate, determină o creÈ™tere a procentului cu încă 50%, astfel că persoanele care se izolează social È™i prezintă, în acest timp, depresie, înregistrează un risc de dezvoltare a demenÈ›ei cu 75% mai mare. De asemenea, în cadrul studiului s-a observat È™i faptul că vârsta la care efectul izolării a fost cel mai pregnant a fost cea de 60 de ani.
Edmund Rolls, profesor È™i neurolog la Departamentul de Informatică din cadrul Universității din Warwick, afirmă că izolarea socială se regăseÈ™te în două forme în rândul populaÈ›iei, aceasta fiind obiectivă sau subiectivă, cea dintâi reprezentând prezenÈ›a unor conexiuni sociale scăzute, iar cea subiectivă presupunând singurătatea. Doctorul subliniază faptul că ambele prezintă riscuri majore pentru sănătate, însă forma obiectivă a izolării este mai periculoasă decât singurătatea, întrucât, conform rezultatelor studiului, aceasta este mai des răspunzătoare de apariÈ›ia demenÈ›ei, putând fi considerată un biomarker pentru aceasta.
Problematica efectelor izolării sociale a luat amploare din cauza numeroaselor carantine la nivel naÈ›ional ce au apărut la nivel global din cauza pandemiei de COVID-19, efectele acestora fiind vizibile acum, după ce numărul È™i frecvenÈ›a acestora s-a redus. Profesorul Jianfeng Feng, coleg al doctorului Rolls, afirmă că studiul este un semnal de alarmă asupra necesității reducerii riscului de demență È™i de îngrijire a persoanelor în vârstă, deoarece acestea sunt predispuse la singurătate. AfirmaÈ›ia este susÈ›inută È™i de profesoara Barbara J. Sahakian de la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Cambridge.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 14-06-2022 | creare: 14-06-2022 | Vizite: 443
Bibliografie
Social isolation is directly associated with later dementia, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/06/220608161434.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Pilulele contraceptive pot crește nivelul de stres la persoanele tinere
- Comportamentele sedentare, inclusiv statul pe scaun, asociate cu creșterea sentimentelor de depresie
- Ce sfaturi i-ai oferi variantei tale mai tinere? (puterea de a reflecta asupra anilor adolescenței)
- Cercetătorii analizează rolul auto-amăgirii în viața de zi cu zi
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Ajutoooorrrr sunt antisocial...cine ar sta cu aşa ceva?
- Tulburari de comportament și anxietate
- Dementa poate apărea la vârsta de 30 ani?
- Probleme de socializare.
- Cauzele principale ale bolii Alzheimer (cunoscuta ca si Diabetul de tip III)