Izolarea socială, asociată cu demența
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Warwick, Universitatea din Cambridge și Universitatea Fudan arată că izolarea socială poate fi asociată cu apariția unor modificări patologice la nivel cerebral, ce constau în alterări ale memoriei și a funcției cognitive.
Conform oamenilor de știință, lucrarea a fost realizată prin examinarea unor date imagistice neurologice aparținând la 30.000 de persoane incluse în baza de date Biobank din Marea Britanie.
Rezultatele studiului au certificat o creștere a ratei de dezvoltare a demenței de 26% la persoanele care se izolează din punct de vedere social, în urma ajustării calculelor în funcție de factori precum cei socio-economici, afecțiuni cronice, stil de viață sau prezența depresiei. Cu toate că singurătatea a fost asociată cu dezvoltarea demenței, depresia a fost un factor care, în cazul în care era valabil grupului de persoane analizate, determină o creștere a procentului cu încă 50%, astfel că persoanele care se izolează social și prezintă, în acest timp, depresie, înregistrează un risc de dezvoltare a demenței cu 75% mai mare. De asemenea, în cadrul studiului s-a observat și faptul că vârsta la care efectul izolării a fost cel mai pregnant a fost cea de 60 de ani.
Edmund Rolls, profesor și neurolog la Departamentul de Informatică din cadrul Universității din Warwick, afirmă că izolarea socială se regăsește în două forme în rândul populației, aceasta fiind obiectivă sau subiectivă, cea dintâi reprezentând prezența unor conexiuni sociale scăzute, iar cea subiectivă presupunând singurătatea. Doctorul subliniază faptul că ambele prezintă riscuri majore pentru sănătate, însă forma obiectivă a izolării este mai periculoasă decât singurătatea, întrucât, conform rezultatelor studiului, aceasta este mai des răspunzătoare de apariția demenței, putând fi considerată un biomarker pentru aceasta.
Problematica efectelor izolării sociale a luat amploare din cauza numeroaselor carantine la nivel național ce au apărut la nivel global din cauza pandemiei de COVID-19, efectele acestora fiind vizibile acum, după ce numărul și frecvența acestora s-a redus. Profesorul Jianfeng Feng, coleg al doctorului Rolls, afirmă că studiul este un semnal de alarmă asupra necesității reducerii riscului de demență și de îngrijire a persoanelor în vârstă, deoarece acestea sunt predispuse la singurătate. Afirmația este susținută și de profesoara Barbara J. Sahakian de la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Cambridge.
sursa: Science Daily
Conform oamenilor de știință, lucrarea a fost realizată prin examinarea unor date imagistice neurologice aparținând la 30.000 de persoane incluse în baza de date Biobank din Marea Britanie.
Rezultatele studiului au certificat o creștere a ratei de dezvoltare a demenței de 26% la persoanele care se izolează din punct de vedere social, în urma ajustării calculelor în funcție de factori precum cei socio-economici, afecțiuni cronice, stil de viață sau prezența depresiei. Cu toate că singurătatea a fost asociată cu dezvoltarea demenței, depresia a fost un factor care, în cazul în care era valabil grupului de persoane analizate, determină o creștere a procentului cu încă 50%, astfel că persoanele care se izolează social și prezintă, în acest timp, depresie, înregistrează un risc de dezvoltare a demenței cu 75% mai mare. De asemenea, în cadrul studiului s-a observat și faptul că vârsta la care efectul izolării a fost cel mai pregnant a fost cea de 60 de ani.
Edmund Rolls, profesor și neurolog la Departamentul de Informatică din cadrul Universității din Warwick, afirmă că izolarea socială se regăsește în două forme în rândul populației, aceasta fiind obiectivă sau subiectivă, cea dintâi reprezentând prezența unor conexiuni sociale scăzute, iar cea subiectivă presupunând singurătatea. Doctorul subliniază faptul că ambele prezintă riscuri majore pentru sănătate, însă forma obiectivă a izolării este mai periculoasă decât singurătatea, întrucât, conform rezultatelor studiului, aceasta este mai des răspunzătoare de apariția demenței, putând fi considerată un biomarker pentru aceasta.
Problematica efectelor izolării sociale a luat amploare din cauza numeroaselor carantine la nivel național ce au apărut la nivel global din cauza pandemiei de COVID-19, efectele acestora fiind vizibile acum, după ce numărul și frecvența acestora s-a redus. Profesorul Jianfeng Feng, coleg al doctorului Rolls, afirmă că studiul este un semnal de alarmă asupra necesității reducerii riscului de demență și de îngrijire a persoanelor în vârstă, deoarece acestea sunt predispuse la singurătate. Afirmația este susținută și de profesoara Barbara J. Sahakian de la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Cambridge.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 14-06-2022 | creare: 14-06-2022 | Vizite: 422
Bibliografie
Social isolation is directly associated with later dementia, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/06/220608161434.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Mahmureala, lipsa energiei și absenteismul de la studii, printre principalele consecințe ale consumului de alcool în rândul studenților
- Cum a remodelat pandemia comportamentul sexual în SUA, în special pentru femeile necăsătorite
- Studiu. Cercetătorii americani sugerează că testarea pentru COVID-19 ar putea fi necesară inclusiv pentru persoanele vaccinate
- Produsele plastice „BPA-free” pot fi dăunătoare pentru sănătatea umană
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Ajutoooorrrr sunt antisocial...cine ar sta cu aşa ceva?
- Tulburari de comportament și anxietate
- Dementa poate apărea la vârsta de 30 ani?
- Probleme de socializare.
- Cauzele principale ale bolii Alzheimer (cunoscuta ca si Diabetul de tip III)