Izolarea socială - consecințe
Izolarea socială este o problemă de sănătate publică, afectând numeroase persoane la nivel mondial. Ea se referă la scăderea, până la absenÈ›a legăturilor sociale È™i poate determina un sentiment de singurătate la unii indivizi. Izolarea socială este diferită însă de singurătate, întrucât singurătatea reprezintă o emoÈ›ie resimÈ›ită de persoanele care nu sunt mulÈ›umite de relaÈ›iile lor sociale. De asemenea, singurătatea poate fi temporară, în timp ce izolarea socială poate dura de la săptămâni până la ani de zile. (1, 2)
O persoană poate experimenta izolare socială dacă evită interacÈ›iunile sociale din cauza ruÈ™inii sau a depresiei, dacă petrece mult timp în singurătate, dacă simte anxietate socială sau sentimente de abandon la gândul unei interacÈ›iuni sociale, dacă are relaÈ›ii sociale limitate sau superficiale, atât sociale cât È™i profesionale. (3)
Potrivit unui raport al Academiilor NaÈ›ionale de Știință, Inginerie È™i Medicină din America, peste o treime din adulÈ›ii cu vârste peste 45 de ani se simt singuri, iar o pătrime dintre vârstnicii peste 65 de ani se izolează din punct de vedere social. Vârstnicii sunt mai predispuÈ™i la izolare socială întrucât ei trăiesc de obicei singuri, locuiesc în zone rurale, È™i-au pierdut membrii familiei, suferă de boli cronice sau de pierderea auzului. (1)
Izolarea socială - riscuri și cauze
DeÈ™i este dificilă măsurarea nivelului de izolare socială È™i singurătate, există dovezi È™tiinÈ›ifice care sugerează că mulÈ›i adulÈ›i trecuÈ›i de vârstă de 50 de ani trăiesc aceste experienÈ›e, punându-È™i sănătatea în pericol. Conform studiilor recente, izolarea creÈ™te riscul de deces de toate cauzele, la aproape acelaÈ™i nivel cu fumatul, obezitatea È™i sedentarismul. De asemenea, ea se corelează cu o creÈ™tere cu aproximativ 50% a riscului de demență. Mai mult, lipsa relaÈ›iilor sociale se asociază cu un risc mai mare cu 29% È™i 32% de boală cardiovasculară, respectiv de accident vascular cerebral. (1)
Există mai multe cauze de izolare socială. Unele persoane hotărăsc în mod voluntar să se izoleze de ceilalÈ›i, spre exemplu, un individ excentric ar putea alege să se îndepărteze de oameni. TotuÈ™i, în majoritatea cazurilor, ea este involuntară È™i poate apărea din cauza unor dizabilități fizice sau boli, precum cancerul sau distrofia musculară. Atât membrii familiei cât È™i prietenii pot începe să petreacă din ce în ce mai puÈ›in timp cu persoana bolnavă sau chiar bolnavul poate să depărteze de restul. În mod particular, izolarea socială este frecvent întâlnită la indivizii stigmatizaÈ›i, precum bolnavii de HIV/SIDA. (2)
De asemenea, o altă categorie de persoane care ar putea suferi de izolare socială sunt cele cu întârziere în dezvoltare, cu dizabilități intelectuale sau tulburări neurologice, precum sindrom Asperger, din cauza abilități sociale scăzute È™i a dificultăților de comunicare cu ceilalÈ›i. (2)
O altă cauză de izolare socială, mai ales la bărbaÈ›i, este lipsa unui loc de muncă, care poate surveni în urma unei concedieri sau demisii. Dacă o persoană nu poate găsi un loc de muncă timp de luni sau ani, acest lucru amplifică sentimentul de izolare. (4)
De asemenea, un individ poate alege să se izoleze din dorința de a evita disconfortul, pericolele și responsabilitățile față de alte persoane. De multe ori persoanele din jur sunt ostile, nepoliticoase, critice și neplăcute, ceea ce ne poate determina să alegem singurătatea și izolarea socială. (4)
Conform studiilor, a trăi singur poate creÈ™te rata izolării sociale, determinând unele persoane să recurgă la consum de alcool sau alte substanÈ›e. Astfel, abuzul de substanÈ›e interzise poate fi atât o cauză, cât È™i o consecință a izolării sociale. (4)
Mai mult, pierderea partenerului poate să contribuie la izolarea socială. Cercetările au demonstrat că văduvele care au păstrat legătura cu prietenii sau rudele au raportat o sănătate psihologică mai bună și un grad mai redus de depresie. (4)
Printre efectele pe care le determină izolarea socială se numără creÈ™terea hormonilor de stres È™i a inflamaÈ›iei, creÈ™terea riscului de boală cardiovasculară, hipertensiune arterială, boală coronariană È™i boli cronice, în special diabet zaharat de tip 2. De asemenea, izolarea poate favoriza apariÈ›ia bolilor mentale, precum depresie, demență, anxietate socială È™i stimă de sine scăzută. (3)
Un rol important în identificarea persoanelor singure, care suferă de izolare socială, îl au sistemele naÈ›ionale de sănătate. Este recomandat ca medicii să evalueze regulat pacienÈ›ii la risc, oferindu-le soluÈ›ii È™i resurse care ar putea să ajute. TotuÈ™i, fiecare persoană trebuie să ia propriile decizii, conÈ™tientă fiind de faptul că atât singurătatea, cât È™i izolarea socială au un impact negativ asupra sănătății. (1)
2. Social isolation: https://study.com/academy/lesson/social-isolation-definition-causes-effects.html
3. Isolation: https://www.goodtherapy.org/learn-about-therapy/issues/isolation
4. Social isolation: https://en.wikipedia.org/wiki/Social_isolation
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Ajutoooorrrr sunt antisocial...cine ar sta cu aÅŸa ceva?
- Tulburari de comportament și anxietate
- Probleme de socializare.