Interacțiunile sociale pozitive pot preveni declinul cognitiv

Un nou studiu constată că interacțiunile sociale de susținere la vârsta adultă pot preveni declinul cognitiv, în ciuda îmbătrânirii creierului sau a modificărilor neuropatologice, cum ar fi cele prezente în boala Alzheimer.
În studiul publicat în JAMA Network Open, cercetătorii au observat că interacțiunea socială pozitivă este asociată cu o mai mare rezistență cognitivă. „Ne gândim la reziliența cognitivă ca un tampon la efectele îmbătrânirii creierului și a bolilor”, spune cercetătorul principal Joel Salinas, profesor asistent de neurologie la Facultatea de Medicină din New York.

Pentru realizarea studiului, cercetătorii au folosit una dintre cele mai longevive și mai atent monitorizate cohorte comunitare din SUA, Framingham Heart Study (FHS). Participanții la studiu au oferit informații cu privire la disponibilitatea unor interacțiuni sociale de susținere. Rezistența cognitivă a participanților la studiu a fost măsurată utilizând scanări RMN și evaluări neuropsihologice. Cercetătorii au examinat efectul modificator al formelor individuale de sprijin social asupra relației dintre volumul cerebral și performanța cognitivă.

Se estimează că 5 milioane de americani trăiesc cu boala Alzheimer, o afecțiune progresivă care îi afectează în principal pe cei cu vârsta de peste 65 de ani și interferează cu memoria, limbajul, luarea deciziilor și capacitatea de a trăi independent. „Deși boala afectează de obicei o populație mai în vârstă, rezultatele acestui studiu indică faptul că persoanele mai tinere de 65 de ani ar beneficia de evaluarea sprijinului lor social. Studiul arată că indivizii cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani cu disponibilitate redusă a ascultătorului aveau o vârstă cognitivă cu patru ani mai mare decât cei cu disponibilitate ridicată a ascultătorului", declară Salinas.

Cercetătorii observă că lucrarea actuală poate îmbunătăți înțelegerea mecanismelor biologice care leagă factorii psihosociali de sănătatea creierului. „Deși există încă multe lucruri pe care nu le înțelegem despre căile biologice specifice dintre factorii psihosociali precum disponibilitatea ascultătorului și sănătatea creierului, acest studiu oferă indicii despre motive concrete, biologice, pentru care ar trebui să căutăm cu toții ascultători buni și să devenim noi înșiși ascultători mai buni”, spune Salinas.

sursa: Science Daily