Îngrijorarea excesivă afectează sănătatea adolescenților pe termen lung
©
Autor: Mancaș Mălina
Grijile zilnice ale adolescenților și nivelul ridicat de cortizol duc la creșterea complicațiilor medicale la viața adultă. Grijile în lipsa unui nivel ridicat de cortizol nu par să aibă însă aceleași efecte negative.
Este o relație complexă clară între grijile zilnice, nivelul de cortizol, problemele de sănătate pe termen scurt și complicațiile ulterioare de sănătate. Stările de îngrijorare activează sistemul „luptă sau fugi” („fight or flight”), cu scopul de a preveni sau preîntâmpina pericolul, de a utiliza abilitățile fizice și mentale în acest scop. În trecut, acest sistem avea un rol clar, pentru creșterea șanselor de supraviețuire. O consecință notabilă în acest sens este eliberarea de cortizol, care timp de mai multe zile optimizează capacitățile individului.
În prezent însă, provocările sunt de altă natură, astfel că apare întrebarea: mai avem nevoie de efectele fiziologice pe termen lung ale îngrijorării? Se pare că efectele pe termen lung asupra sănătății depășesc posibilele beneficii, astfel că îngrijorarea excesivă nu este considerată deloc benefică, fiind asociată cu oboseală, dureri musculoscheletice și afecțiuni gastrointestinale.
Cercetătorii din cadrul Universității din California de Sud au realizat un studiu pe 99 de adolescenți ce au fost monitorizați zilnic pentru identificarea situațiilor de stres de orice tip. Acestora le-a fost măsurat nivelul de cortizol și a fost făcută o comparație între nivelul grijilor, nivelul de cortizol și starea de sănătate prezentă și după o anumită perioadă de timp.
Rezultatele au arătat că îngrijorarea excesivă cumulată cu nivelul ridicat de cortizol crește riscul de probleme de sănătate grave ulterior în viață, mai exact riscul de boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet, depresie sau anxietate, mai ales în rândul fetelor.
Sursa: Medical News Bulletin
Este o relație complexă clară între grijile zilnice, nivelul de cortizol, problemele de sănătate pe termen scurt și complicațiile ulterioare de sănătate. Stările de îngrijorare activează sistemul „luptă sau fugi” („fight or flight”), cu scopul de a preveni sau preîntâmpina pericolul, de a utiliza abilitățile fizice și mentale în acest scop. În trecut, acest sistem avea un rol clar, pentru creșterea șanselor de supraviețuire. O consecință notabilă în acest sens este eliberarea de cortizol, care timp de mai multe zile optimizează capacitățile individului.
În prezent însă, provocările sunt de altă natură, astfel că apare întrebarea: mai avem nevoie de efectele fiziologice pe termen lung ale îngrijorării? Se pare că efectele pe termen lung asupra sănătății depășesc posibilele beneficii, astfel că îngrijorarea excesivă nu este considerată deloc benefică, fiind asociată cu oboseală, dureri musculoscheletice și afecțiuni gastrointestinale.
Cercetătorii din cadrul Universității din California de Sud au realizat un studiu pe 99 de adolescenți ce au fost monitorizați zilnic pentru identificarea situațiilor de stres de orice tip. Acestora le-a fost măsurat nivelul de cortizol și a fost făcută o comparație între nivelul grijilor, nivelul de cortizol și starea de sănătate prezentă și după o anumită perioadă de timp.
Rezultatele au arătat că îngrijorarea excesivă cumulată cu nivelul ridicat de cortizol crește riscul de probleme de sănătate grave ulterior în viață, mai exact riscul de boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet, depresie sau anxietate, mai ales în rândul fetelor.
Sursa: Medical News Bulletin
Data actualizare: 25-09-2019 | creare: 26-04-2017 | Vizite: 1098
Bibliografie
Health Consequences of Worrying in Adolescents, link: https://www.medicalnewsbulletin.com/health-consequences-worrying-adolescents/ ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Legătura dintre apropierea de spații verzi și simptomele psihice la copii
- Mierea poate proteja împotriva efectului caustic al bateriilor înghițite
- Probioticele nu au efect în cazul copiilor cu gastroenterită
- Nivelurile crescute de vitamina D asociate cu valori mai mici ale colesterolului la copii de şcoală primară
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum