Imunitatea înnăscută este afectată prin inhibarea sintezei proteice de către SARS-CoV-2

Coronavirusul SARS-CoV-2 inhibă sinteza proteică în celulele infectate, ceea ce afectează sistemul imun înnăscut al pacienților Covid 19, conform studiilor cercetătorilor din Munich și Ulm. Proteina virală Nsp1 (Non-structural Protein 1) este responsabilă de acest efect.
Proteina Nsp1 reprezintă principalul mijloc utilizat de SARS-CoV-2 pentru a își asigura replicarea și propagarea în celulele gazdei. În urmă cu 20 de ani a fost identificată ca factor de virulență care inhibă sinteza proteică la nivelul celulelor umane. Cercetătorii afiliați Universității Ludwig-Maximilians (LMU) din Munich și Spitalului Universitar din Ulm au studiat mecanismul de acțiune al proteinei Nsp1, rezultatele lor fiind publicate în revista Science.

În toate celulele, sinteza proteică este realizată de organitele celulare numite ribozomi. Aceștia sunt alcătuiți din două subunități care se unesc pentru a participa la transformarea secvenței de nucleotide din ARN-ul mesager în secvența de aminoacizi care alcătuiește proteina. ARN-ul mesager cuprinde informația preluată prin transcriere de la nivelul genei (secvență ADN).

Procesul de sinteză a proteinelor este inițiat prin legarea ARN-ului mesager la subunitatea mică ribozomală, urmând ca subunitatea mare să se alăture acestui complex. Conform studiilor realizate de Prof. Roland Beckmann și colegii săi de la LMU Gene Center, Nsp1 se atașează la subunitatea mică a ribozomilor, ceea ce împiedică legarea ARN-ului mesager la aceasta și oprește sinteza proteică. Experimentele au demonstrat și că Nsp1 poate interacționa cu ribozomi asamblați complet (complex alcătuit din subunitate mică, ARN mesager, subunitate mare).

Echipa coordonată de Konstatin Sparrer (Spitalul Universitar din Ulm) a evidențiat procesul prin care inhibarea sintezei proteice de către proteina Nsp1 determină afectarea severă a unei linii importante de apărare împotriva virusului (imunitatea înnăscută).

Aceste descoperiri pot reprezenta un punct de plecare pentru dezvoltarea unor medicamente care să fie eficiente împotriva SARS-CoV-2, spre exemplu identificarea unor molecule care să poată masca locul unde Nsp1 se atașează la nivelul subunității mici ribozomale, prevenind astfel legarea proteinei virale.

sursa: Science Daily
foto: Beckmann Lab