Importanța socializării în timpul meselor

Un studiu realizat de cercetători de la University College London (UCL), University of Oxford, Harvard University și Gallup, publicat în cadrul World Happiness Report, evidențiază o legătură puternică între frecvența meselor împărtășite cu alții și nivelul de satisfacție în viață și bunăstare emoțională. Conform rezultatelor, obiceiul de a lua masa în compania altor persoane este un indicator al stării de bine comparabil cu statutul financiar și situația profesională, având un impact semnificativ asupra calității vieții.
Această corelație se menține indiferent de vârstă, gen, regiune geografică sau cultură, sugerând că actul de a împărți mesele este o componentă fundamentală a bunăstării umane. Țările unde oamenii mănâncă mai des împreună raportează, în general, un nivel mai ridicat de satisfacție în viață. Comparativ cu cei care iau mesele singuri, persoanele care își împart frecvent prânzul și cina cu alții declară, în medie, o creștere de un punct în evaluarea subiectivă a vieții, pe o scală de la 0 la 10. Această diferență este semnificativă, echivalentă cu impactul pe care l-ar avea, de exemplu, o creștere a nivelului de trai în Regatul Unit până la nivelul celor mai fericite națiuni din lume.

Impactul meselor împărtășite asupra bunăstării

Cercetătorii susțin că frecvența meselor împărtășite poate fi la fel de relevantă pentru nivelul de satisfacție în viață precum venitul unei persoane și poate oferi informații mai detaliate despre starea de bine decât simpla cunoaștere a statutului său ocupațional. Rezultatele studiului confirmă astfel importanța conexiunilor sociale în menținerea unei stări mentale echilibrate și a unei vieți satisfăcătoare.

Dr. Alberto Prati, coautor al studiului și cercetător la UCL, subliniază că aceasta este prima analiză de amploare globală a obiceiului de a lua masa împreună, iar descoperirile au surprins echipa de cercetare prin forța asocierii dintre partajarea meselor și evaluările pozitive ale vieții.

Date globale despre obiceiurile alimentare colective

Pentru a evalua acest fenomen la scară internațională, cercetătorii au analizat date din sondajul Gallup World Poll, care a inclus peste 150.000 de respondenți din 142 de țări, colectate între 2022 și 2023. Participanții au fost întrebați despre frecvența meselor împărtășite și nivelul perceput al bunăstării lor.

Principalele constatări includ:

• America Latină și Caraibe sunt regiunile unde se împărtășesc cele mai multe mese, cu o medie de 9 prânzuri și cine pe săptămână.
• Europa de Vest, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă se situează pe locul al doilea, cu o medie de 8 mese împărtășite pe săptămână.
• Asia de Sud are cel mai scăzut nivel de mese împărtășite, cu mai puțin de 4 mese pe săptămână.
• Europa de Est și Asia de Est raportează în jur de 6 mese împărtășite pe săptămână.
• În Regatul Unit, media este de 7,5 mese împărtășite săptămânal, dintre care 4,2 sunt cine și 3,3 sunt prânzuri.

Aceste variații geografice pot reflecta atât diferențe culturale, cât și factori economici sau stiluri de viață specifice fiecărei regiuni.

Studiu de caz: Tendințele din Statele Unite

Pentru a analiza evoluția obiceiului de a lua masa împreună, cercetătorii au examinat date din sondajul American Time Use Survey, care a monitorizat tendințele alimentare din 2003 până în 2023. Rezultatele arată o creștere semnificativă a frecvenței meselor luate în solitudine:

• 26% dintre adulții americani au raportat că au luat toate mesele singuri în ziua precedentă sondajului, o creștere de 50% față de 2003.
• Persoanele peste 65 de ani sunt cele mai predispuse să mănânce singure.
• Din 2018, numărul tinerilor sub 35 de ani care mănâncă singuri a crescut mai rapid decât în orice altă categorie de vârstă.

Cercetătorii speculează că acest trend ar putea fi legat de schimbările structurale ale societății, precum scăderea capitalului social, modificările dinamicii familiale și efectele pandemiei, care au accelerat izolarea socială.

Implicații pentru politicile publice

Autorii studiului sugerează că aceste descoperiri ar putea avea implicații importante pentru politicile publice, având în vedere că numărul meselor împărtășite poate servi drept un indicator relevant al bunăstării sociale. Creșterea oportunităților pentru mese comune ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății mentale și sociale, mai ales în comunități afectate de singurătate și dezintegrări sociale.

Raportul sugerează că măsurile pentru promovarea meselor comunitare ar putea deveni un element important în strategiile pentru creșterea bunăstării. De exemplu, inițiativele care încurajează mesele colective în școli, locuri de muncă și centre pentru vârstnici ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale și a coeziunii sociale.

Concluzii

Acest studiu aduce dovezi solide că frecvența meselor împărtășite este direct legată de satisfacția în viață și bunăstarea emoțională. Mesele luate în compania altor persoane oferă beneficii sociale și emoționale care rivalizează cu avantajele economice, iar acest efect este valabil indiferent de vârstă, gen sau regiune geografică.

Pe fondul creșterii singurătății și izolării sociale, în special în societățile occidentale, promovarea obiceiului de a lua masa împreună ar putea reprezenta o strategie eficientă pentru îmbunătățirea calității vieții. Descoperirile raportului World Happiness Report subliniază importanța unor politici publice care să susțină socializarea în timpul meselor, atât la nivel individual, cât și comunitar.