Impactul muzicii asupra învățării și memoriei

Muzica joacă un rol semnificativ în viața noastră de zi cu zi, nu doar ca o formă de divertisment, ci și ca un mijloc de a influența procesele cognitive, cum ar fi învățarea și memoria. Un studiu recent realizat de Yiren Ren, doctorand în anul șase la Școala de Psihologie din cadrul Georgia Tech, aduce noi perspective asupra modului în care muzica poate modula memoria și influența stările emoționale. Studiul a fost publicat în revistele PLOS One și Cognitive, Affective, & Behavioral Neuroscience (CABN), oferind dovezi valoroase despre modul în care muzica poate fi utilizată atât în viața cotidiană, cât și în intervenții clinice.

Muzica și modularea memoriei

Studiile realizate de Yiren Ren și echipa sa au explorat impactul muzicii asupra memoriei în două moduri diferite. Primul studiu a analizat cum muzica poate influența calitatea amintirilor în momentul formării acestora, concentrându-se pe procesul de învățare. Al doilea studiu a investigat modul în care muzica poate schimba emoțiile asociate cu amintirile deja existente.

Dr. Thackery Brown, consilierul de facultate al lui Ren și coautor al studiului, explică: „Unul dintre studii se concentrează pe modul în care muzica poate influența calitatea memoriei atunci când aceasta se formează, fiind vorba despre învățare. Celălalt studiu se axează pe amintirile deja existente și întreabă dacă putem schimba emoțiile asociate cu acestea folosind muzica.”

Crearea stărilor emoționale prin muzică

Când vizionăm un film cu o coloană sonoră puternică, muzica ne îndrumă emoțiile în direcția dorită de compozitor. În studiul CABN, Ren, Brown și colaboratorii lor de la Universitatea din Colorado au demonstrat că acest tip de „muzică de stare” poate fi suficient de puternic pentru a modifica felul în care ne amintim trecutul.

Studiul a inclus 44 de studenți de la Georgia Tech care au ascultat coloane sonore de film în timp ce își aminteau o amintire dificilă. Participanții nu au fost identificați ca având tulburări de dispoziție, deoarece scopul studiului a fost de a evalua modul în care muzica poate modula nivelul emoțional al amintirilor într-un grup aleatoriu de oameni.

Rezultatele au arătat că participanții au integrat noi emoții în amintirile lor care corespundeau stării muzicii ascultate. Acest efect a fost persistent, deoarece a doua zi, când participanții și-au reamintit aceleași amintiri, dar fără muzică, tonul emoțional a rămas similar cu cel indus de muzica ascultată cu o zi înainte.

Cercetătorii au monitorizat această activitate cerebrală folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), observând creșterea conectivității între amigdala, responsabilă de procesarea emoțiilor, și alte zone ale creierului asociate memoriei și integrării informațiilor. „Acest studiu evidențiază maleabilitatea memoriei în răspuns la muzică și rolul puternic pe care muzica îl poate juca în schimbarea amintirilor existente,” spune Ren.

Importanța familiarității muzicii

Al doilea studiu a pus întrebarea: Ar trebui să ascultăm muzică în timp ce lucrăm sau studiem? Dacă da, există tipuri de muzică mai benefice decât altele? Răspunsul poate depinde, parțial, de preferințele personale, dar cercetările lui Ren sugerează că familiaritatea și structura muzicii joacă un rol esențial.

Studiul a inclus 48 de participanți care au fost rugați să învețe secvențe de forme abstracte în timp ce ascultau diferite tipuri de muzică. Ren a comparat efectele muzicii familiare, cu un tipar tradițional de ton, ritm și melodie, cu muzică familiară, dar atonală. Rezultatele au arătat că muzica familiară și previzibilă a ajutat participanții să învețe și să-și amintească mai ușor secvențele de forme, în timp ce muzica atonală a îngreunat procesul de învățare.

„În funcție de familiaritatea și structura sa, muzica poate ajuta sau împiedica memoria,” spune Ren, care dorește să aprofundeze mecanismele neuronale prin care muzica influențează comportamentul uman.

Concluzii și perspective viitoare

Ren își propune să finalizeze studiile de doctorat în decembrie și caută poziții de cercetare postdoctorală care să-i permită să continue munca începută la Georgia Tech. Ea dorește să dezvolte terapii bazate pe muzică pentru condiții precum depresia sau tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), explorând în același timp noi strategii de reabilitare pentru populațiile îmbătrânite și pentru persoanele cu demență.

„Aceste studii timpurii dezvăluie că muzica poate ajuta sau împiedica memoria, în funcție de familiaritatea și structura sa,” spune Ren. „Sunt încântată să combin dragostea mea pentru muzică cu interesul pentru memorie, deoarece cred că următoarea fază a cercetării mele ar putea oferi dovezi valoroase pentru susținerea dezvoltării unor intervenții bazate pe muzică pentru sănătatea mentală și funcția cognitivă.”