Impactul consumului de cafea asupra microbiotei intestinale: un studiu amplu

©

Autor:

Impactul consumului de cafea asupra microbiotei intestinale: un studiu amplu

Un studiu de amploare, publicat pe 7 decembrie 2024 în revista Nature Microbiology, oferă noi perspective asupra modului în care consumul de cafea influențează compoziția microbiotei intestinale. Cercetătorii au identificat o legătură directă între consumul de cafea și abundența unor specii microbiene specifice, inclusiv Lawsonibacter asaccharolyticus. Studiul a fost realizat de o echipă internațională și a analizat date metagenomice din mai multe populații, inclusiv grupuri non-occidentalizate, sugari și indivizi cu afecțiuni specifice.

Introducere

Cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi la nivel mondial, este recunoscută pentru multiplele sale beneficii asupra sănătății, inclusiv reducerea riscului de diabet, boli hepatice non-alcoolice, cancer și mortalitate cardiovasculară. Beneficiile sale sunt atribuite în principal conținutului de polifenoli, precum acidul clorogenic, care este metabolizat de microorganismele intestinale în substanțe bioactive, cum ar fi acidul cafeic și acidul chinic.

Acest studiu extinde cercetările anterioare, care au arătat că, dintre peste 150 de alimente studiate, cafeaua are cea mai puternică corelație cu microbiota intestinală. În cadrul acestuia, cercetătorii au utilizat date provenite din peste 35.000 de mostre metagenomice, alături de analize publice din alte 54.000 de mostre, oferind astfel o imagine globală asupra efectelor cafelei.

Metodologia studiului

Designul studiului

Studiul a inclus trei cohorte principale:

  • Studiul ZOE Personalized Responses to Dietary Composition Trial (PREDICT);
  • Studiul Mind–Body Study (MBS);
  • Studiul Men’s Lifestyle Validation Study (MLVS).

În total, cercetătorii au analizat 35.214 mostre metagenomice, alături de alte 54.198 mostre din surse publice. Participanții au fost împărțiți în trei categorii: non-consumatori, consumatori moderați și consumatori mari de cafea. Consumul de cafea a fost determinat pe baza chestionarelor alimentare și a corelat cu datele metagenomice și metabolomice.

Analize experimentale

Pentru a valida corelațiile observate, echipa a realizat experimente in vitro în care cafeaua a fost adăugată mediilor de cultură ce conțineau specia Lawsonibacter asaccharolyticus. De asemenea, au fost analizate 438 de probe metabolomice plasmatice pentru a identifica metaboliții asociați consumului de cafea.

Rezultatele studiului

Corelația dintre cafea și microbiota intestinală

Studiul a identificat 115 specii microbiene asociate pozitiv cu consumul de cafea. Dintre acestea, Lawsonibacter asaccharolyticus a avut cea mai puternică asociere. Abundența acestei specii a fost:

  • De 4 până la 8 ori mai mare la consumatorii mari de cafea, comparativ cu non-consumatorii;
  • De 3 până la 4 ori mai mare la consumatorii moderați, comparativ cu non-consumatorii.

Rolul acidului chinic și al metaboliților

Metabolomica a evidențiat că acidul chinic și derivații săi sunt metaboliții principali legați de consumul de cafea. Acești metaboliți sunt produși de microbiota intestinală prin metabolizarea acidului clorogenic din cafea. Mai mult, experimentele in vitro au arătat că:

  • Cafeaua crește de 3,5 ori creșterea speciei Lawsonibacter asaccharolyticus;
  • Efectul este independent de tipul cafelei (cafea moka sau instant) și de prezența cofeinei.

Diferențe între populații

Analiza mostrelor din populații occidentale și non-occidentale a relevat variații semnificative ale prevalenței speciei Lawsonibacter asaccharolyticus, legate de diferențele în consumul de cafea.

Implicații metabolice

Metaboliții neanotați, derivați probabil din acidul chinic, subliniază necesitatea unor investigații biochimice suplimentare pentru a înțelege pe deplin efectele cafelei asupra microbiotei și sănătății.

Concluzii

Studiul oferă dovezi clare că consumul de cafea influențează compoziția microbiotei intestinale, cu un efect pozitiv asupra abundenței unor specii precum Lawsonibacter asaccharolyticus. Această descoperire deschide calea pentru studii viitoare care să exploreze rolul specific al concentrațiilor variabile de cafea asupra microorganismelor intestinale și asupra sănătății generale.

Microbiota intestinală

Microbiota intestinală reprezintă un ecosistem complex format din trilioane de microorganisme, inclusiv bacterii, fungi și virusuri, care locuiesc în tractul gastrointestinal. Aceasta joacă un rol esențial în digestie, sinteza de vitamine, reglarea imunității și protecția împotriva patogenilor. Dezechilibrele în compoziția microbiotei sunt asociate cu numeroase afecțiuni, cum ar fi boli inflamatorii intestinale, obezitate și diabet. Consumul de alimente precum cafeaua, bogată în polifenoli, poate influența pozitiv diversitatea și funcția microbiotei, promovând sănătatea generală.


Data actualizare: 05-12-2024 | creare: 05-12-2024 | Vizite: 113
Bibliografie
Coffee consumption is associated with intestinal Lawsonibacter asaccharolyticus abundance and prevalence across multiple cohorts.
Nature Microbiology, 9(12), 3120-3134.
DOI: 10.1038/s41564-024-01858-9, 
https://www.nature.com/articles/s41564-024-01858-9

Image by freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cafeaua: riscuri versus beneficii (meta-analiză)
  • Consumul de cafea este influențat genetic
  • Două cești de cafea pe zi ar putea reduce riscul de cancer hepatic cu o treime
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum