Îmbunătățirea memoriei prin creșterea nivelului de histamină

Conform unui nou studiu, prin administrarea unor medicamente ce dețin capacitatea de a crește nivelul de histamină la nivelul creierului, ar fi posibilă îmbunătățirea memoriei pe termen lung.
Histamina este un compus cu diferite întrebuințări în organism:

contracția mușchiului neted din componența plămânilor, uterului și a stomacului
crește permeabilitatea vaselor de sânge și scade presiunea arterială
stimulează secreția gastrică în stomac
crește pulsul arterial
joacă rol de neurotransmițător, transportând mesaje chimice între celulele nervoase. (3)

Dar dintre toate acestea, cel mai cunoscut poate, este rolul pe care îl joacă în sistemul imun.

Antihistaminele sunt recunoscute de majoritatea persoanelor, datorită utilizării lor împotriva diferitelor reacții de tip alergic. Pe de altă parte, medicamentele care cresc nivelul histaminei în organism, sunt mai puțin cunoscute, acestea fiind prescrise de către medici pentru a ameliora stările de amețeală. (1, 2)
În ultimii ani, s-au realizat diferite studii cu privire la efectele pe care le poate determina histamina și s-a demonstrat că există o relație interesantă între creșterea nivelului de histamină și îmbunătățirea memoriei, cu toate acestea încă nu se cunosc pe deplin aceste interacțiuni. Cercetătorii speră că prin studierea celor două componente, să descopere noi căi inovatoare de tratare a persoanelor cu deficiențe de memorie, în special pacienții cu demență. (1, 2)

Noul studiu realizat, a avut ca scop înțelegerea modului prin care histamina poate influența memoria pe termen lung.

Studiul a fost realizat la Universitatea din Tokio și a fost publicat in „Biological Psychiatry Journal”.

Astfel, au fost incluși în studiu 38 de participanți, bărbați și femei, cu vârsta de peste 20 de ani. Cercetătorii au rugat paricipanții să memoreze imagini ale unor obiecte obișnuite, precum ceasul de mână sau ochelari.

După câteva zile, participanții au fost testați, li s-au arătat unele dintre imaginile originale amestecate cu altele la primă vedere. Cercetătorii au rugat participanții să identifice care dintre imagini au fost observate și prima dată. După aproximativ o săptămână, participanții au fost testați din nou. De aceasta dată, înainte de examenul propriu-zis, li s-au administrat medicamente placebo și medicamente care cresc nivelul de histamină în creier.

După cum s-a așteptat, histamina a avut un impact pozitiv asupra unor participanti, observat la scorurile testelor de memorie. Pentru indivizii cu memorie mai slabă, histamina i-a ajutat să recunoască mai multe imagini față de prima rundă de teste. S-a constatat că histamina a îmbunătățit doar aspectele ce țin de memorie, nu și alte funcții cognitive.

Cercetătorii le-au aratat unor participanți o imagine specifică. După câteva zile aceștia nu au putut să recunoască imaginea respectivă, dar după administrarea tratamentului, au avut capacitatea de a-și reaminti imaginea văzuta prima dată.

Cu toate acestea, nu toate persoanele au observat îmbunătățiri. Cei care au avut rezultate bune la testele pre-medicație, au observat o scădere a acestora după administrarea tratamentului. Pentru toți participanții, indiferent de rezultatele obținute la testele de memorie, imaginile care au fost mai ușor de recunoscut în faza pre-medicație, au devenit mai dificil de recunoscut după creșterea nivelului de histamină.

Cercetătorii consideră că aceasta contradicție poate avea legătura cu așa numita rezonanță stocastică.

Rezonanța stocastică susține că dacă un semnal este prea slab pentru un senzor, iar acesta nu are capacitatea de a-l detecta, rezonanța intervine în acest sens. Astfel, la semnalul respectiv, va adăuga un sunet alb, frecvența sunetului original va rezona cu zgomotul alb, facându-l mai ușor de detectat pentru senzor.

Cercetătorii consideră că după acest model de transmitere a semnalelor, histamina ar putea impulsiona neuronii în așa fel încât memoria latentă (cea pe care nu o putem accesa) să devină accesibilă.

O altă componentă a studiului a fost cercetarea fenomenului la șoricei. Unui șoaricel i s-a pus la dispoziție două jucării, una familiară și alta nouă, acesta preferând să acorde mai multă atenție jucăriei noi. După 3 zile, șoaricelul a uitat care dintre cele două jucării este nouă și a tratat ambele jucării în aceeași manieră. Observând acest lucru, cercetătorii i-au administrat șoarecelului medicamente cu histamină. După tratament, acesta a avut capacitatea de a memora jucăria nouă timp de 28 de zile. Cu toate acestea, în ziua 29, a tratat jucăriile în același mod.

Când a fost examinat creierul șoarecelului, s-a obsrvat că nivelul de histamină era ridicat într-o regiune specifică a cortexului, această zonă fiind implicată în procesarea informațiilor de tip senzorial, a percepției și reprezintă un element vital pentru memorie.

Cercetatorii speră ca pe viitor să fie capabili să realizeze mai multe studii pentru a înțelege pe deplin influențele pe care le poate avea histamina asupra memoriei și de asemenea ce rol ar putea juca în tratamentele adresate bolilor precum Alzheimer sau alte forme de demențe.
(1, 2)

Data actualizare: 31-01-2019 | creare: 31-01-2019 | Vizite: 1383

Bibliografie

1. Raising histamine levels boosts long-term memory, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/324129.php
2. Drug can temporarily boost long-term memory of objects, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2019/01/190108084422.htm
3. Histamine, link: https://www.britannica.com/science/histamine

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Deficiența de vitamina D poate crește riscul de apariție a demenței

Un studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition a explorat legătura dintre vitamina D (nive...

Combinarea a două strategii de învățare reprezintă cheia succesului pentru reținerea mai ușoară a informațiilor

O analiză efectuată de o echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Iowa, care a inclus studii desf�...

Cercetarea activității neuronale a hidrei ne ajută să înțelegem modul în care a evoluat sistemul nervos la om

Jacob Robinson, profesor asistent de energie electrică și informatică, împreună cu echipa sa a coordonat o cer...

Stimularea cerebrală profundă neinvazivă: o potențială terapie pentru dependență, depresie și TOC
A fost confirmată legătura dintre carența de vitamina D și riscul de demență
Nesincronizarea somnului cu activitățile zilnice crește riscul de obezitate și boli cardiometabolice
Accidentele vasculare cerebrale, mai puțin frecvente în rândul persoanelor care trăiesc în apropierea spațiilor verzi

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Memoria la vârsta a treia

Memoria este unul dintre procesele cognitive afectate de îmbătrânire. Vârstnicii pot avea deseori dificultăți...

Amintirile false

Amintirile false reprezintă un fenomen general valabil pentru toți. Citiți despre aceste distorsiuni ale memorie...

De ce uităm?

Cât de normal este fenomenul uitării și în ce condiții apare? Îl putem controla sau dimpotrivă, suntem conda...

Fotografiile ne pot afecta memoria

Grupa de sânge ar putea influența pierderea memoriei

Curiozitatea influențează creierul să învețe și să memoreze mai bine

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum