Grăsimea abdominală

Grăsimea abdominală este un tip de grăsime care se acumulează în jurul abdomenului și în interiorul cavității abdominale, deosebit de periculoasă pentru sănătatea generală. Grăsimea abdominală se diferențiază de grăsimea subcutanată, care este depozitată sub piele în diferite zone ale corpului și care în general nu este la fel de periculoasă pentru sănătate. Acumularea în exces de grăsime abdominală poate determina creșterea nivelului de zahăr din sânge și poate crește riscul de inflamație cronică, importanți factori de risc pentru dezvoltarea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare. (1, 2, 3)

Ce cauzează acumularea în exces de grăsime în regiunea abdominală?

Există mai multe cauze care pot contribui la acumularea excesivă de grăsime în regiunea abdominală, cea mai importantă fiind consumul excesiv de calorii printr-o dietă bogată în carbohidrați rafinați (cum ar fi pâinea albă și zahărul procesat). De asemenea, un stil de viață sedentar și lipsa exercițiilor fizice pot duce la creșterea în greutate și la acumularea de grăsime în zona abdominală. Activitatea fizică regulată ajută la arderea caloriilor și la menținerea unei greutăți sănătoase.

Alți factori de risc pentru grăsimea abdominală:

• nivelurile ridicate de stres (stresul cronic poate afecta echilibrul hormonal al organismului și poate contribui la creșterea depozitelor de grăsime în jurul abdomenului);
• factori genetici (predispoziția genetică poate juca un rol în acumularea de grăsime într-o anumită zonă a corpului, inclusiv în regiunea abdominală).
• dezechilibrele hormonale, cum ar fi rezistența la insulină sau nivelurile ridicate de cortizol (hormonul stresului), pot favoriza acumularea grăsimii abdominale;
• stresul cronic (în perioadele stresante, nivelurile de cortizol cresc, ceea ce poate contribui la creșterea apetitului și la depunerea grăsimii în zona abdominală);
• vârsta (odată cu înaintarea în vârstă, metabolismul încetinește, astfel că devine mai dificilă controlarea greutății corporale);
• consumul excesiv de alcool (consumul excesiv de alcool poate contribui la creșterea grăsimii abdominale, alcoolul fiind nu doar bogat în calorii, dar și un inhibator al metabolismului grăsimilor).

Interacțiunea dintre factorii de risc poate varia de la persoană la persoană, iar impactul lor asupra acumulării grăsimii în regiunea abdominală nu este întotdeauna același. (1, 4, 5)

Cum poate fi redusă cantitatea de grăsime abdominală?

Pentru a reduce grăsimea abdominală și a îmbunătăți sănătatea generală, este recomandat să se adopte un stil de viață sănătos. Pierderea în greutate și reducerea procentului de grăsime corporală reprezintă cele mai eficiente metode pentru a reduce grăsimea abdominală. Exercițiile cardiovasculare, precum alergarea, mersul pe bicicletă, înotul sau mersul rapid, pot ajuta la arderea caloriilor și la reducerea grăsimii corporale, inclusiv a celei abdominale. Antrenamentul de rezistență, cum ar fi ridicarea greutăților sau folosirea aparatelor de fitness, poate ajuta la creșterea masei musculare, ceea ce poate accelera arderea grăsimii. Exercițiile fizice care lucrează mușchii abdominali, deși pot contribui la definirea zonei abdominale, ele nu vor elimina în mod specific grăsimea abdominală. (3, 6, 8, 9)

De ce este periculoasă grăsimea abdominală?

Grăsimea abdominală este considerată periculoasă din mai multe motive:

• se asociază cu afecțiunile cardiometabolice (grăsimea abdominală produce substanțe chimice inflamatorii și hormoni care pot perturba echilibrul metabolic și pot duce la rezistența la insulină, creșterea nivelului de zahăr din sânge și inflamație cronică, factori de risc pentru bolile cardiometabolice);
• interferează cu metabolismul normal al organismului (grăsimea abdominală poate afecta producția și utilizarea corectă a insulinei, hormonul responsabil de reglarea nivelului de zahăr din sânge, ceea ce poate duce la creșterea nivelului de glucoză în sânge și, în timp, la apariția diabetului de tip 2);
• crește riscul de cancer (grăsimea abdominală excesivă a fost asociată cu un risc crescut de dezvoltare a unor tipuri de cancer, precum cancerul de colon, de sân, de prostată și de pancreas, fără că mecanismele exacte prin care grăsimea abdominală influențează riscul de cancer să fie însă pe deplin înțelese). (1, 3, 9)

De ce este dificil de scăpat de grăsimea abdominală?

Reducerea grăsimii abdominale necesită timp, răbdare și un efort susținut. În prezent nu există o metodă rapidă pentru a scăpa de grăsimea abdominală, cu excepția procedurilor chirurgicale. Factorii care pot îngreuna reducerea excesului de grăsime abdominală includ:

• genetica și factorii hormonali (fiecare persoană are un anumit tip de distribuție a grăsimii în corp, influențată de factori genetici și hormonali, iar unele persoane pot avea o tendință mai mare de a acumula grăsime în zona abdominală - o astfel de distribuție specifică a grăsimii poate face ca eliminarea grăsimii abdominale să fie mai dificilă);
• existența în exces a grăsimii viscerala (grăsimea abdominală prezentă în jurul organelor interne este mai activă metabolic și poate fi mai rezistentă la pierderea în greutate decât grăsimea subcutanată);
• rezistența la insulină (grăsimea abdominală este adesea asociată cu rezistența la insulină, o condiție în care celulele corpului devin mai puțin sensibile la acțiunea insulinei, hormonul responsabil de reglarea nivelului de zahăr din sânge - rezistența la insulină poate face dificilă arderea grăsimii în exces și poate favoriza acumularea acesteia în zona abdominală).
• stilul de viață sedentar (pentru a scăpa de grăsimea abdominală, este necesar să se adopte un stil de viață sănătos, care să includă o alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate);
• stresul cronic și somnul insuficient (pot afecta echilibrul hormonal din organism și pot favoriza acumularea grăsimii abdominale). (3, 7, 10, 11)

Ce boli poate cauza grăsimea abdominală?

Grăsimea abdominală excesivă și acumularea sa pe termen lung pot crește riscul dezvoltării afecțiunilor cardiometabolice, lucru ce se datorează faptului că grăsimea abdominală produce substanțe chimice inflamatorii și hormoni care pot perturba echilibrul metabolic și pot duce la rezistența la insulină și inflamație cronică. De asemenea, grăsimea abdominală poate interfera cu metabolismul normal al organismului și poate duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge, sporind riscul de cancer.

Alte afecțiuni asociate cu grăsimea abdominală în exces:

• steatoză hepatică nonalcoolică (grăsimea abdominală în exces poate afecta ficatul și poate duce la acumularea de grăsime în celulele hepatice, ceea ce poate provoca steatoză hepatică nonalcoolică, o afecțiune hepatică care în unele situații poate progresa spre ciroză și alte probleme hepatice grave);
• sindrom metabolic (grăsimea abdominală este un component cheie al sindromului metabolic, o condiție caracterizată prin combinația mai multor condiții cardiometabolice);
• cancer (grăsimea abdominală excesivă a fost asociată cu un risc crescut de dezvoltare a unor tipuri de cancer). (1, 3, 7, 9)

Recomandări

Este important ca fiecare persoană să înțeleagă faptul că grăsimea abdominală nu este doar o problemă estetică, ci și o problemă de sănătate. Reducerea grăsimii abdominale prin adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui semnificativ la prevenirea și gestionarea afecțiunilor asociate.