Gheoculescu (Iamandi) Elena - Cabinet de Psihologie

Când îl învățăm pe copil cum să se poarte, este fundamental să ținem cont de etapele de dezvoltare ale acestuia.
A-l învăța bunele maniere reprezintă un proces, care va dura în timp oferind ocazia de al îndruma în direcția corectă.
Este important de știut că, chiar dacă a greșit de câteva ori, este indicat să nu ne grăbim să tragem concluzia că este prost crescut sau că am uitat să îl învățăm ceva foarte important. Este posibil să aiba nevoie doar de una sau doua lecții de bune maniere pentru ca problema să se rezolve.
Pentru a înțelege ceea ce trebuie să facă și ceea ce nu trebuie să facă, trebuie șă fixăm limite și să îi explicăm clar și cu răbdare ceea ce ne așteptăm de la el.
De exemplu:
1. Dacă copilul țipă prin casă, nu-i spune: "Încetează cu țipetele în casă", ci fii mai blândă, ca să înțeleagă în fond ce aștepți de la el: "Te rog, nu mai ridica vocea în casa"/ ”Folosește voce de interior”.
2. Dacă copilul își exprimă sentimentele folosind expresii sau atitudini mai puțin politicoase, nu i-o reteza scurt, ci încearcă să reformulezi. Când copilul spune: "Iahh, îmi vine să vărs când văd chestia asta verde", corectează-l spunând: "Frumos ar fi fost să spui că nu iți place deloc spanacul".
Amintește-ți că nu este încă suficient de matur pentru a ști bine cum trebuie să se comporte în anumite situații. Și noi, adulții, gresim uneori...
Procesul de educație și formare nu se oprește la o anumită vârstă. Nu e niciodata prea târziu ca să învețe ceva!
Până la 2-3 ani
Copilul are nevoie mai mult să exploreze, să se miște autonom. Să stăpânească anumite deprinderi, ca de exemplu, să mănânce singur. Este momentul în care trebuie să începem să introducem primele reguli ale bunei educații, evitând confruntarea. Cu tandrețe, să-l învățăm să privească persoanele în față când le salută, să facă ”La revedere” cu mâna, să spună: ”Mulțumesc!”, ”Cu plăcere...” etc.
La 3-4 ani
La această etapă nu reușește să își imagineze viitorul: conceptul de ”după” este depășit de preocupările sale, vrea ”totul și acum”. Este întâlnit un egocentrism natural vârstei, adică nu se poate pune în locul celorlalți și nu poate să-și imagineze consecințele faptelor sale.
Experții consideră, că la această vârstă copilul este capabil :
- Să spună: ”Bună ziua, la revedere, ce faci?”;
- Să le spună numele persoanelor pe care le întâlnește;
- Să strângă mâna cui o întinde;
- Să privească în față pe cel care îi vorbește;
- Să se spele pe mâini înainte și după masă;
- Să stea pe scaun în timpul mesei;
- Să folosească tacâmurile la masă;
- Să spună: ”Vă rog, Te rog, Mulțumesc”;
- Să își ceară scuze.
La 4-5 ani
La această vârstă este foarte important să îi ascultăm motivele și să îi dăm din ce în ce mai multă autonomie, respectând totuși limitele stabilite.
Experții consideră că este capabil de următoarele:
- Să împartă și să facă schimb cu ceilalți diverse lucruri ale sale;
- Dacă involuntar, sau nu, a jicnit pe cineva sau a încălcat vreun drept, poate învăța să își ceară scuze și să compenseze răul făcut;
- Începe să învețe cum să se comporte la masă: să folosească cuțitul, furculița și lingura, să vorbească după ce termină mâncarea din gură, să aștepte rândul pentru a fi servit, să aștepte ca toată lumea să primească mancarea și apoi să mănânce, să ceară voie pentru a se ridica de la masă;
- Începe să se dezvolte cu ajutorul adulților o sensibilitate pentru problemele altora: să ofere ajutor unei persoane în dificultate, să nu râdă pe seama persoanelor bonlave sau cu handicap.
La 6-7 ani
La această vârstă începe să meargă la școală.
Este normal să învețe:
- Să își aștepte rândul pentru a fi servit;
- Să aștepte ca interlocutorul să termine de vorbit, pentru a putea vorbi el;
- Să știe cum să primească și să facă un compliment;
La 7-8 ani
Este indicat să învețe să ofere locul persoanelor mai în vârstă și să le cedeze locul în mijloacele de transport.
Este indicat să evite să spună cu voce tare lucruri care pot jena, ca de exemplu: ”De ce mergi așa urât?”; ”Ce gras ești?”, ”Vai” ce urât miroase!”
La 8-9 ani
Este vârsta la care cei "7 ani de acasă" trebuie să se fixeze definitiv în comportamentul copilului.
Dacă a greșit, nu îl critica de față cu alte persoane străine. La această vârstă se simte foarte stânjenit dacă i se face morală în public si va avea tendința să procedeze exact pe dos. Este momentul proprice pentru a continua cultivarea respectului pentru cei din jur.
Ce susțin experții ca fiind posibil
- Își poate asuma răspunderea menținerii curățeniei în jucăriile sale, își poate face patul;
- Când este rugat să plece, trebuie să mulțumească gazdei sau ospătarilor înainte de a pleca;
La 9-10 ani
Ar trebui să cunoscă regulile de bază ale bunelor maniere, să știe să vorbească fără să ridice tonul, să participe la conversațiile celor mari.
Ar trebui să știe să amâne rezolvarea unei probleme persoanale, dacă nu se poate vorbi în momentul de față despre ea.
După 10 ani
Putem să îl învățăm să fie mai rezervat, cerându-i să nu povestească celorlați problemele de familie. Această acțiune va fi simțită ca un act de încredere în el.
Ar trebui să cunoască limitele care i se impun și să-și dea seama de ceea ce îl depășește:
- Să știe când să vorbească cu ”tu” sau cu ”dumneavoastră”;
- Să cunoască regulile comportamentului corect la masă;
- Să răspundă la telefon în mod adecvat și să noteze conținutul convorbirilor;
- Să se comporte în mod corect în locurile publice;
- Să-și mențină curațenia în propria cameră;
- Să se ridice când o persoană adultă intră în camera sa;
- Să fie punctual;
- Să deschidă ușa pentru ceilalți;
- Să întrețină o conversație cu un adult.
La 15 ani
Este adoleșcent. Dorința sa de independență și autonomie trebuie respectată. Cu prietenii săi poate vorbi și se poate comporta cum dorește, însă în prezența adulților trebuie să aibă câteva limite și reguli:
- Să știe să înceapă o conversație și să se arate interesat de ceilalți;
- Să știe să facă și să accepte un compliment;
- Să aibe grijă de el și de prieteni acasă;
- Să fie draguț și protectiv cu cei mici;
- Să-și exprime propria apreciere față de părinți și de alte persoane;
- Să fie capabil să anticipeze dorințele celuilalt;
- Să știe să se adapteze la situație, observând comportamentul celorlalți.
Elena Gheoculescu psiholog clinician, vă invită să oferiți copilului dumneavoastră posibilitatea de a participa la programul de Bune maniere- Dezvoltare personală.
Cursul urmărește dezvoltarea și integrarea bunelor maniere de către copil în scopul dezvoltării armonioase a personalității copilului și o mai bună adaptare în cadrul familiei, la școală, cu egali. Programul se desfășoară pe 12 luni având o structură modulară cu 2 întâlniri pe săptămână. Întâlnirea durează 90 min.
Periodic vor exista întâlniri individuale cu apaținătorii copilului în vederea evaluării obiectivelor propuse.
La finalul programului participanții vor primi un Atestat de Bune Maniere - Dezvoltare Personală, ce va cuprinde numarul de ore parcurse și tematica modulelor. Acesta se anexează la portofoliul educațional obligatoriu al elevului.
Admiterea la liceu sau în învațământul postliceal/universitar, se face pe baza portofoliului educațional al elevului, acesta fiind și cel care face departajarea candidatilor.
http://www.ntvonline.ro/emisiuni/asta-i-via-a/galerie-video/6039
Elena Gheoculescu,

Psiholog clinician și psihoterapeut integrativ