Senzatia de minte in ceata

Constientizarea acuta a simptomelor ulterior descrise ma face sa am o stima de sine scazuta, sa ma simt slaba, sa simt ca nu merit, sa ma simt anxioasa in ceea ce priveste viitorul, sa simt ca nu o sa ma pot exprima niciodata cu adevarat, sa simt ca nu o sa ma pot conecta cu cineva, sa simt ca nu o sa evoluez din punct de vedere profesional- pentru ca imi este efectiv groaza de gandul ca voi lucra intr-un mediu nou, cu oameni noi- pentru ca o sa devin crispata, nesociabila, o sa ma simt din nou ignorata de ceilalti, o sa ma simt nevaloroasa. Pentru ca nu o sa pot face fata cerintelor jobului, pentru ca ma misc greu, ma adun si ma concentrez greu, deseori nu stiu sa leg o fraza, imi este blocata creativitatea, nu simt flowul acela al mintii, simt ca nu sunt aici in prezent, mintea mea parca e plecata in alta parte.


1. Mi se intampla deseori ca dimineata pana in jurul pranzului si chiar mai tarziu sa am mintea parca in ceata, impaiejenita, sa am reflexe intarziate, sa gandesc foarte greu, sa nu stiu sa leg doua cuvinte, sa ma trezesc-atentie- ca spun alte cuvinte decat cele pe care voiam sa le zic. Se intampla ca aceasta senzatie sa fie deseori soldata cu o durere de cap la nivelul tamplelor ( cu sentimentul ca am zero serotonina= no happyness). Imi revin si mintea imi e mai clara.

2. Somnul este ' suprapopulat' de vise. Ma trezesc obosita si cu o frica inexplicabila.

3. Am perioade cand -suna ciudat da- dar parca sunt blocata in mintea mea, parca am frane in tot ceea ce fac, am emotii chiar si cand merg sa fac o cumparatura banala. Am privirea parca nefocusata, tulburata. Si am perioade cand ies parca din frica asta, am ceva mai mult curaj. Nu este ceva provocat de mine prin autosugestie sau incurajari ci se intampla pur si simplu.

4.Sunt foarte tacuta in general si desi vreau sa vorbesc si sa creez legaturi mai adanci cu ceilalti de langa mine se intampla sa nu am ce sa le zic. Sentimentul de minte goala.

5. Am o putere de concentrare si memorare scazuta. Citesc ceva dar parca trece pe langa mine totul.

6. Imi gasesc cuvintele greu si atunci cand vorbesc si cand cand vreau sa scriu ceva.

7. Am o vointa scazuta, desi imi doresc sa evoluez d.p.d.v profesional, ma lovesc de aceste neputinte- greutatea de a retine ceva, de a face conexiuni rapide.

8.Sentimentele se accentueaza in perioada premenstruala, chiar si in timpul si dupa menstruatie.

9. Simturile imi sunt parca amortite

8. Ma intimideaza persoanele mai puternice si ma port stupid in fata lor, fiind constienta de acest lucru.

10. Mintea mea e invadata de ganduri si ganduri, aleatorii, care parca nu se mai opresc.

11. Am avut cateva atacuri de panica- in timpul noptii cand ma gandeam cu groaza ce o sa fac cu viata mea, daca se intampla ceva cu tatal meu ( e bolnav )

12. Chiar si in gimnaziu ( desi am fost prima pe clasa ) si in liceu-mai pronuntate ( desi am fost la cel mai bun liceu si in cea mai buna clasa ) aveam sentimente de anxietate, frica daca eram pusa sa raspund ( mai ales in chestiuni de exprimare a opiniei )

Toate aceste lucruri imi afecteaza muuult calitatea vietii si evolutia persoanala. Este mult mai rau decat pare, uneori simt ca nu o sa pot scapa niciodata de aceste stari de tristete, neliniste si neincredere. Uneori simt ca nu am nicio resursa sa imi revin

NU-I ciudat ceeace zici, mai ales ca...scz daca mi se pare...cu luni in urma cineva, cam aceleasi intrebari a pus.
intrebare:
-ai doar tata, de-ti faci atat griji pt dansul?daca da..mai vb.
daca ai mama si /sau frati.de ce toate aceste ganduri doar pt tine?
- ai prieteni?..se pare ca NU..si de aici toate cele scrise.
- ai avut probleme inca din copilarie (cearta parinti..etc?)
- nu ti-ai gasit inca un iubit/iubita sau dimpotriva ai fost dezamagit/dezamagita?

o seara buna

Sunt ambii parintii, slava Domnului. Am prieteni intr-un numar decent de ani buni. Am un prieten cu care am o relatie stabila, solida si plina de iubire.Intr-adevar, in familie au existat conflicte. As cauta cauze si in exterior, da. Dar mai mult in interior. De exemplu, beau cafea de ceva timp. Am avut o perioada cand am renuntat pentru cateva zile si a fost groaznic-lipsa totala a chefului de viata, plans intens, depresie acuta. Insa dupa ce am baut, am simtit o liniste extraordinara, un fel de euforie, un sentiment de normalitate, a durat zile bune. Dar au revenit starile nasoale.

@ Meow

Ati facut o depresie.

http://forum.romedic.ro/prod/Diagnosticarea_episoadelor_depresive_078545.html

Adresati-va medicului psihiatru pentru evaluare si tratament ca sa va fie bine, altfel senzatiile de derealizare (mintea in ceata etc - verificati pe net ce inseamna senzati de derealizare si depersonalizare) se vor accentua.

http://forum.romedic.ro/prod/Depresia_si_anxietatea_-_simptome_si_mecanisme_de_boala_047244.html

Incercati sa va documentati despre depresie si anxietate, sa va constientizati boala, sa o acceptati (este pasul cel mai important) si sa o tratati.

Bolnavii care au legatura cu credinta obtin cele mai bune rezultate, bineinteles luand si tratament.

Ah fac asta de muulti, multi ani. Mereu am banuit ce am. Ma regasesc in destul de multe simptome de derealizare, mai putin :
'
- senzatia ca partile corpului, mainile, picioarele sau intreg corpul par deformate, micsorate sau marite;
- senzatia ca persoana se priveste de sus, ca si cum ar pluti in aer;'

Si ce m-ar ajuta in acest caz ? Oricum, maine am programata o sedinda la psihiatru. Sper sa reusesc sa ma fac inteleasa.

Salut prietene!vreu sa-ti spun ca problemele tale sunt caracteristice unor tulburari de personalitate, cum ar fi tulb.schizotipala.ar fi bine sa incerci cit mai curind tratamentul cu un neuroleptic "usor"cum este risperidona in doze de 0, 5mg pe zi pentru depersonalitate si ginduri multe+o pastila de paroxetina caci e cel mai potent antidepresant.si un mare ajutor este piracetamul, un nootrop care intensifica memoria atentia si cognitia.incearca dimineata sa bei o cafea concentrata, eu asa fac si e bine.ai grija sa nu ajungi la halucinatii sa nu evoluezi negativ.te rog sa iai in consideratie cele scrise de mine.cu drag Grigore.

Buna. Ai aflat vreun diagnostic si tratament?
Eu am simptome f asemănătoare de la 16 ani. Acum am 25.am fost la foarte mulți medici si m am internat la obregia sa mi se facă mai multe analize...degeaba! nu reușesc sa aflu ce am! Fiecare medic îmi da câte un diagnostic diferit.