Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT

Pana la urma mie ba mi se spune ca am atacuri de panica, ba ca o lipsa de calciu si magneziu poate provoca atacul de panica..Desi la analize calciu valoarea normala este intre 8.1 si 9.5 si mie imi iese undeva la 8.5, deci nu iese sub limita..Acum nu stiu daca e bine doar 8.5 sau trebuia sa fie mai mult..Magneziu e singura analiza care nu am facuto niciodata..Pentru ca medicii cand iti da sa faci analizele anuale, pe langa celelalte analize trece calciu, fierul, etc..Numai magneziu nu il trece niciodata si nu stiu de ce..Ca si asta e important de facut...Mi sa spus ca atacul de panica scade calciu si magneziu din sange, dar si invers, un aport scazut de calciu si magneziu poate provoca un atac de panica, si mi sa spus sa nu mai iau antidepresive si sa iau doar magne B6...Am inceput de azi sa incerc cu magneziu si vit B6..Desi calciu imi iese cat de cat normal, cand ma duc la medic si ma consulta, consultul clasic cu batutul cu degetul in obraji, imi spune ca am lipsa de calciu destul de maricica...Iar la analize iese mereu peste minim si nu sub minim.Si cred ca am, ca acum 4 ani ma trezeam cu parti din masele ca imi cadeau pur si simplu in gura, mai ales cand mancam..De atunci nu mi sa mai intamplat asta...Insa am doar niste stari ciudate si neplacute..

dultrax...bine ai venit si multumim pentru ajutorul dat prin vorbele tale.ca avem sala de conferinte sau nu oricum, si tu si maya cred ca ati ajutat multe persoane prin sfaturile si incurajarile voastre.chiar si eu eu cand am intrat prima data pe acest site am dat de mesajele voastre si cum eram la inceput cu anxietatea au " picat la fix".acum ma simt muult mai bine, dar cand am perioade mai proaste intru si citesc din nou mesajele voastre si prind din nou viata.O zi buna.

@ dualtrax, asa este mesajul tau a fost super bun, mai ales k eram la inceput si nu aveam habar ce mi se intampla intr o tara straina, era horror, insa mesajele tale m au facut sa trec peste mai usor si incet incet sa ma imbarbatez. As fi dispusa sa vin la o intrunire ar fi super. Ma bucur k ai revenit pe forum cu o postare, este foarte incurajator pentru noi :)
@ everybody, cum va mai simtiti? Eu sunt bine, am redus xanaxul la 0, 12 pe zi adik o jumatate pe zi, iau magneziu, omega3 si 5htp. Ma simt bine, functionez normal, nu mai a stari proaste, decat ameteli..niste ameteli dubioase care ma enerveaza. Am citit tot undeva pe forum ca anxietatea in unele cazuri alarmeaza organismul k exista o problema organica undeva...mi am refacut controlul la ochi, sperand k am aceste ameteli de la ochelari, dar mi s a spus k nu este de la ochelari desi am dioptriile f mari, mai ramane sa imi fac o ecografie sau radiografie cervicala sau ceva de genul, pentru ca eu am avut dintotdeauna probleme cu coloana. Oricum, intr adevar, orice atac de panica poate fi depasit, fara sa fugim de el, ci sa il confruntam. Si deja ma bucur de viata, cu bune si cu rele.
SA auzim de bine.

Ma bucur sa vad ca unii dintre voi ati reusit sa depasiti faza acuta a anxietatii si ca reveniti pe forum sa le impartasiti si altora din realizarile voastre.

Kitkat, e grozav ca incet-incet renunti la xanax. Sa ai mare grija sa o faci ca la carte ca sa nu ai probleme. E normal sa mai ai ameteli, si eu am zile bune si mai putin bune. Totul e ca au aparut si cele bune pe langa cele nebune. Azi, de ex, sunt ametita pt ca nu am dormit din cauza de schimbare ora. Dar incerc sa ma tin tare! Nu ma astept la minuni si ma gandesc ca acum cateva saptamani eram ca intr-o groapa fara speranta de a iesi de acolo. Cand simt ca nu ma odihnesc suficient, iau o jumatate de anxiar si am un somn odihnitor. Oricum, starile de rau, cand apar, nu mai sunt la fel de intense ca la inceput.

Ronicolle, mai mergi la terapie bowen? eu am rarit sedintele, dar m-am apucat de sport. Ma simt plina de energie dupa fiecare antrenament, asa ca voi continua. Tu de cat timp mergi la psiholog? eu am o luna la activ, am lamurit multe probleme, dar chestiile ce tin de subconstient cred ca se modifica mai greu.

Va urez numai bine si sper sa mai postati ca sa stiu cum mai sunteti!!!!

da mada.mai merg, chiar maine am o sedinta, dar doamna psiholog mi-a zis ca mai am putine sedinte de bowen si apoi ne ocupam strict de subconstient.nu stiu ce mi-a pregatit dar eu sunt pregatita sa incerc orice numai sa scap de aceste stari.eu nu mai iau nici o pastila, ma preocupa doar intarirea sistemului imunitar, si la mine starile sunt mai reduse ca intensitate, le pot controla, nici in momentul in care simt ca m-a cuprins panica si stiu ca am o stare proasta si toate gandurile imi vin ca o furtuna nu ma mai sperii asa tare incat sa apelez la xanax.probleme cu somnul nu mai am, dorm foarte bine si sper sa o tin aa in continuare.
In rest sunt bona :) si m-am inscris la scoala de soferi.Ma bucur enorm sa vad ca sunteti mai bine, ca ne-am gasit aici, nu ne cunoastem dar cum este si o vorba "unde-s doi puterea creste" iar noi suntem foarte puternici.

Ronicolle,
tu faci terapia bowen cu psihologul? cate sedinte de bowen ai? eu am vreo 18 si am inceput sa fac la 2 sapt.

kitkat recomandarea mea e sa renunti la 5htp, nu e nicidecum un 'booster' pentru serotonina, magneziu, omega3 sunt bune, vezi sa nu iei complexe gen calciu+magneziu sau ca+mg+zinc, ia pe rand cu perioade intre ele, poti incerca si omega 3-6-9, miere amestecata cu polen propolis catina etc sunt f bune insa nu uita ca principalul 'vindecator' esti TU... prin prisma gandirii intr-o directie pozitiva de normalitate.

Anxietatea repet mi-a fost benefica, a fost puntea mea spre maturizare, spre o viata normala si ii sunt recunoscator pentru asta cat despre cei care zic ca anxietatea nu trece ci doar se amelioreaza sa fie sanatosi sa stea sa sufere in continuare, cine vrea sa treaca peste sa fie alaturi de mine.

offfff atacurile de panica :(( din pacate trec si eu prin aceasta experienta crunta. La mine atacurile de panica au inceput cand eram insarcinata in luna a 4a si nimeni nu mi-a zis ce am.am ajuns la urgenta la Poliziu si radeau asistentele de mine si mi-ai zis ca am un atac de panica si ca este ceva normal in sarcina si m-au trimis la Obregia sa-mi dea calmante ca ei nu au ce sa-mi faca.Am ajuns la Obregia, am luat calmante (anxiar) si am decis sa fac avort din momentul in care am bagat acele pastile in gural; am facut cu chiu si vai acel avort si starile tot nu mi-au trecut...am ajuns la psihiatru, si la psihoterapeut. Dupa 2 luni de la acel avort deja atacurile de panica erau de intensitate mica chiar foarte mica pana au disparut...la psihoterapie am inceput sa merg 1 data pe luna...si soc.sambata mi-au revenit atacurile de panica de o frecventa destul de waw. Evident..iar m-am speriat...iar am senzatia ca mor, iar plang.Am uitat sa precizez ca am un ast bronsic alergic si la fiecare atac de panica sunt la pneumologa sa-mi zica cum respir ca eu am impresia ca nu pot respira...ea-mi zice ca e bine si eu ma enervez ca am acea senzatie de sufocare...acum pneumoloaga mea nu este in tara si traiesc un strs in plus ca nu am la cine sa ma duc sa-mi fac o spirometrie iar psihoterapeuta nu ma primeste in urgentele mele= in atacuri de panica.
Stresul meu cel mai mare este ca nu pot respira, ca voi ramane singura, ca voi ajunge in spital si o sa fiu singura si nimeni nu-mi va fi alaturi. cand am zis ca mi-e bine si am scapat de aceste atacuri de panica m-am trezit cu ele iar pe cap si mi-e ciuda ca le tratez fix ca in prima zi..mi-e ciuda ca ma domina, ca nu am puterea sa le zic STOP...eu sunt sefa voastra nu invers :((

Am trecut prin cele mai diverse manifestari, atacuri de panica si cate 5 pe zi, am fost la urgenta de nush cate ori crezand ca am un infarct, agorafobie de nu mai puteam depasi pragul casei, teama permanenta, ameteala continuu, (cap in nori), nu puteam purta o conversatie cu cineva ca ma derutam instantaneu, teama de spatii aglomerate, frica de boli grave, chiar eram ferm convins ca am o boala grava care nu a fost depistata la analize, apoi teama de a nu inebuni, eram terifiat, viata mea sociala era la ZERO... ei bine... usor usor intelegand cu ce ma confrunt si ca totu e o simpla minciuna... am reusit sa am o viata normala si uite ca dupa atata timp nu a mai revenit nici o anxietate cu toate ca sincer o zic cateodata mi-as dori un atac de panica sa mai experimentez starea aia si a o neutraliza dar din pacate nu mai vine... ea vine doar daca te temi... SUCCES DRAGII MEI !

@dualtrax,
iau decat 2 pastile de magneziu si 2 de omega dimineata. calciu rar, la menstruatie.
dar de ce spui sa nu iau 5htp?
si in ceea ce priveste vindecarea anxietatii, mie personal, sa citesc ceva de genul "anxietatea nu trece, dar se amelioreaza" imi cam da in cap.

Monicaa,

cand ti se face rau, de ce nu zici: fie ce-o fi!??? nu te mai teme, stari de sufocare avem toti anxiosii. nimeni nu moare, doar ca nici nu traieste prea bine. si eu am avut atacuri de panica in sarcina, acum as vrea sa mai am atacuri de panica pt ca le-as trata cu indiferenta. ele vin si trec repede. mie mi-e greu sa lupt cu starea de anxietate care e o stare de rau continuu de intensitate mai mica, insa. stai cumva acasa? iesi din casa, nu te mai gandi, implica-te in activitati care iti plac. eu de cand am inceput serviciul am inceput sa am si zile bune. fa sport! dupa o ora de miscare simti ca ai aripi. eu acum ma pregatesc sa plec la sala si abia astept starea de dupa. poti face sport si de pe net, pe youtube.
hai ca se poate! vor veni si zile mai bune.
mai scrie-ne despre tine!!!

@mada.doamna psiholog la care merg eu este si terapeut bowen.e printre primii psihologi care au adus aceasta tehnica la noi in tara.am facut multe sedinte, nu le mai stiu numarul.am facut si eu la 2 saptamanil, am facut pauza si o luna de zile apoi am inceput iar saptamanal.o sa vad ce mai zice maine dna doctor si astept sa incep din nou psihoterapia.e ok cu terapia bowen, m-a salvat mult...e ccriminal sa nu poti dormi nici macar jumatate de ora intr-o noapte, daramite 4 nopti la rand...aratam ca un zombi.si cand am inceput bowen dormeam si dupa-amiaza.si din cate am citit despre aceasta terapie vindeca i depresia.acum astept sa vad rezultatele.

prietena mea are niste stari foarte ciudate:nu vb cu nimeni, nu se regaseste in ia, nu are liniste, numai suporta nimic si vrea sa rezolve singura problema nu vrea sa mearga la un dr..nush ce sa ma fac cu ia

Va multumesc tuturor pentru vorblele bune si incurajatoare :) azi sunt bine...sper sa fiu si maine, si poimaine...etc...deabea astept martea viitoare ca am sedinta de psihoterapie la care ma duc cu un mare drag. sunt tare curioasa ce o sa-mi spuna d-na dr. ( pt ca doamna psihoterapeuta este si psihiatra). o sa intru zilnic sa discutam pentru ca mi se pare o chestie foarte importanta sa vezi ca sunt persoane care s-au vindecat si au trecut peste aceste stari.

kitkat86 cauta pe google 5 HTP and Heart Issues

Buna la toata lumea! Chiar daca nu am mai scris de f mult timp, am intrat mereu si am citit despre voi si m-am bucurat f mult pt binele vostru. Chiar daca nu am mai scris de f mult timp pe acest forum eu pot sa spun ca nu pot sa ma bucur de o stare buna...si cat imi e de DOR!
dualtrax...ma bucur f mult ca ai reaparut printre noi sa ne mai incurajezi si sa ne dai din starea ta de bine...un pic la fiecare.Am citit multe despre tine si tot ceea ce ai scris fiindca tu ai pus bazele acestui forum, ai deschis portita spre "cunoastere" si pt noi.
Si eu am trecut prin stari similare timp de 8 ani de zile si inca mai trec.Este un adevarat cosmar pt mine ca dupa atatia amar de ani sa nu imi fie bine.Eu draga dualtrax nu am mai parasit zona in care locuiesc de 8 ani si chiar daca imi e f DOR..."dureros"de DOR de DUCA ma simt ca intr-un labirint fara sa mai pot sa gasesc portita.Din cei 8 ani de "prizonierat" in casa si doar in zona doar un an am f f bine incat si uitasem ceea ce poate insemna...panica.Dar din pacate au reeaparut si nici macar nu imi amintesc ce naiba am facut in perioada aia de mi-a f f bine? Stiu sigur ca pe atunci nu aveam durerile de cap, migrenele astea chinuitoare care ma tortureaza acum de-mi accentueaza panica si numai pot s-o controlez asa cum faceam inainte.Migrene care dau si ameteala.Offff mi-au limitat viata toate!Am observat ca daca nu am 1-2 ore durere cap imi e mult mai bine si am chef de viata...dar 1-2ore intr-o viata de om este prea putin.Durerile de cap imi
dau nauceala, ameteala, panica...totul.Ti-am urmat exemplul si am luat MagneB6, Omega 3, coenzima Q10, meditatii...speranta...Numai stiu ce sa mai fac...Ceea ce ma mahneste f rau este ca nu mai pot sa ies din acest "labirint" care-mi limiteaza viata rau de tot. Vointa am, dar nu-mi ajuta la nimic atata timp cat este durere. Nu stiu ce sa mai iau pt migrenele astea nenorocite.Pot sa spun ca se leaga unele de altele, de exemplu daca durerea de cap este mai slaba in intensitate sigur se accentueaza cand ma gandesc ca trebuie sa ies afara si incep ametelile care sunt f neplacute.
Voi, toti cei care treceti sau care ati trecut prin starile de panica v-ati confruntat si cu migrene vreodata? si daca DA...cum le-ati pus capat starilor? Sper sa-mi raspunda cineva ca numai pot...

Multumesc f mult D-le Psihoterapeut Gabriel Pirvan pt sfat! Am facut cu un an in urma psihoterapie online (online pt ca nu puteam sa ajung la cabinet) si totul a f de moment, o perioada a f mai binisor dar nu s-a rezolvat mare lucru. Culmea culmilor este ca nu mi-a f frica niciodata de nimeni si de nimic, chiar am iubit si iubesc f mult iesitul afara, la aer indiferent daca cu treaba sau fara treaba, doar plimbare, iubesc mult soarele, verdeata, frumosul si chiar uratul inconjurator probabil pt ca sunt pictorita iubesc atat de mult totul, dar cu toate astea nu ma ajuta nimic ca sa fiu macar jumatate din ceea ce am fost. Niciodata nu m-am ferit de"drobul de sare" pt ca am f dintotdeauna si sunt o fire optimista, sunt rationala, nu ma alarmez aiurea, multi se sperie doar pt faptul ca le bate inima f tare si se gandesc la ceva rau, eu nu m-am gandit niciodata la nimic ca s-ar putea sa se intample.Culmea, eu chiar stiu si pot sa calmez unele persoane care sunt panicate si enervant este ca tocmai eu nu pot sa reusesc sa-mi rezolv problema chinuitoare a mea.Stiu ca tot ce spun eu acum este atipic pt ceea ce am devenit in timp, explicatii ce le-am dat in comentariul de sus! Nu stiu de unde, la naiba, vine panica asta...parca din neant...e ceva ca un zid invizibil.Daca nu ar fii existat forumul asta as fii crezut ca am farmece, alte alea, dar am vazut ca sunt f multe persoane care au trecut prin asa ceva.Din fericire pt acele persoane care au putut sa treaca prin asa ceva pt ca probabil au avut alaturi familia, prieteni, rude...intr-un cuvant...pe cineva alaturi.Dar eu nu am pe nimeni care sa ma sustina moral si din aceasta cauza nu am reusit si au trecut ani in sir aiurea!

Daca tot vb Elisa777 de bataile inimii...vreau sa va spun ca iar sunt intr-un moment destul de fragil ( sa-l numesc asa) pt ca mi-am dat eu seama aseara ca am avut un moment in care-mi batea inima destul de puternic.si mi s-a mai intamplat cam 1 data pe sapt sa am aceste batai de inima puternice fara sa fac nimic waw, stateam pur si simplu in pat si ma uitam la tv. tin sa precizez ca nu fumez, nu consum alcool doar acel symbycort pt astm. azi am citit pe net ca poti sa ai palpitatii de la medicamentele pt astm si ma tot intreb ce se poate intampla...si ma sperie aceste palpitatii gandindu-ma ca " daca am ceva si la inima...o sa ma duc la medic".oare acea palpitatie este un mic atac de panica? sau o fi doar o palpitatie. sa explic mai exact ce simt - simt cum imi bate inima mai repede decat normal si ma apuca si o stare de neliniste combinata cu o mica agitatie.

eu fac psihoterapie din mai.la inceput am mers in fiecare saptamana, apoi o data la 2 sapt, apoi 1 data la 3 sapt si am ajuns sa merg 1 data pe luna. martea care vin am programare la psihoterapeut dar pana atunci ma chinui si va stresez pe voi cu toate trairile mele. mi-e cida ca nu sunt in stare sa ma imbarbatez cu ceea ce am invatat pana acum la psihoterapie, mi-e ciuda ca sunt moale si ma las dominata de aceste stari si nu sunt in stare sa le fac fata. eu sunt o pesoana care nu am absolut deloc incredere in mine si de aceea cred ca nu sunt in stare sa ma adun si sa zic: asa si, , , , cum a venit asa o sa si treaca.cand nu am atacuri de panica imi tot zic chestia asta in cap..dar cand apare ma pune la pamant, incep sa plang si sa ma zic ca vreau sa fiu ca inainte, vreau sa fiu un om normal

Psih.Cristina Stoian ai perfecta dreptate stiu multe despre ele...dar nu fac nimic ca sa le inlatur.Jur!nu-mi place situatia mea stiu ca este un chin continuu, nu-mi place sa implic pe nimeni, nu-mi place sa depind de nimeni nu mi-a placut niciodata sa arat ccat sunt de "slaba" am avut un caracter puternic si totusi am devenit ceea ce am urat mai mult. Stiu draga Cristina ca tot ceea ce spun eu si am devenit e atipic unei panicoase si culmea...totusi sunt...Niciodata nu am spus "Nu pot""Daca..." la mine nu a existat niciodata asa ceva, nu mi-a f si nu-mi este frica de "drobul de sare"...stiu ca daca o sa reusesc sa "daram"bariera asta invizibila sunt capabila de multe realizari...si totusi...e ca un facut! In fiecare noapte visez ca eu calatoresc, merg f mult...macar in vis...dar nu ma multumeste stati linistiti...
Am facut si psihoterapie online dar nu m-a ajutat prea mult, ci a f doar imbunatatire pe termen f scurt.
monica81...stai linistita ca eu cred ca i se intampla fiecaruia dintre noi sa-i bata inima mai aiurea, mai puternic dar nu se ia in seama.Eu, de exemplu, am observat de f mult timp ca atunci cand am o "palpitatie" este doar o palpitatie si atat...daca m-as gandii mai mult la aceasta stare de moment as transforma-o in panica...dar nu ma sperie palpitatia pt ca stiu ca e o simpla palpitatie si am invatat sa nu o bag in seama...am citit in cartea "Puterea extraordinara a subconstientului tau" ca nu e bine sa-ti asculti inima...doar daca Doamne fereste te stii cu probleme...dar atata timp cat stii ca nu ai...las-o...ca-i trece...si revine la normal...

Multumesc f mult draga Cristina Stoian pt sfaturi!
Am observat si nu odata ci de multe ori ca atunci cand intervine o durere numai pot controla panica care abia atunci isi arata"coltii"cu satisfactie...parca nu ar fii de ajuns durerea si am sa dau un exemplu ca sa se inteleaga de ce ma refer la durere...daca nu ar fii : cu catva timp in urma am crezut ca am sinuzita sau rinita pt ca aveam dureri frontale continuu, ameteli, am facut radiografie din 5 medici ORL care mi-au spus aiureli (saracii cum s-au priceput), abia al 6lea cand s-a uitat pe radiografie mi-a spus ca nu am nici sinuzita si nici rinita ci am migrena.In ziua cand m-am dus la el numai vedeam inaintea ochilor dupa cum se spune, de durere, m-am dus cu taxiul...era cabinet privat intr-un apartament, consultatia se tinea in...bucatarie.Diplome multe cu "rasunet"atarnau pe pereti ca semn ca omul STIE...Deci, m-am asezat pe scaun cu dureri groaznice de cap.Mi-a bagat un pansament mic pe nara dreapta si a apasat atat de tare de am crezut ca a ajuns in creier.A lasat tamponelul o fractiune de secunda in nas dupa care l-a scos curat iar eu (interesant) nu mai am avut nicio durere nici ameteala, am plecat vesela, de nu-mi venea sa cred ca eram eu cea de demult fara niciun fel de panica.Am ajuns acasa si simteam ca toata lumea e a mea, nu se poate descrie fericirea mea.Simteam ca TRAIESC DIN NOU si ca mi s-a REDAT VIATA!Din pacate aceasta fericire a tinut doar o ora si jumatate dupa care starile au revenit.A 2a zi a trebuit sa ma duc pt o noua sedinta sa-mi primesc "stropul"de fericire.Dr a repetat figura cu tamponelul...fericirea mea a revenit...dar iar aceasta fericire a durat o ora si jumatate, abia atunci mi-am dat seama ca acest dr este un sarlatan pt ca pt o fractiune de secunda...reprezentand o sedinta dadeam 30 RON, atat ma costa "stropul" de fericire.Am povestit toate astea pt ca sa vezi draga Cristina Stoian ca m-a ajutat experienta asta sa trag o concluzie, si anume: durerea, ameteala este cea care-mi intretine starea de panica, o hraneste...Cand durerile sunt mici, suportabile mai pot sa stapanesc panica, dar cand durerile din cauza migrenei sunt puternice asa cum am de cateva zile...panica isi face de capul...meu.Orice om care are ameteli intra in panica, dar asociate si cu durere...e prea mult. Degeaba gandesc eu rational si nu imi e frica de nimic si sunt f optimista...daca durerile astea nu le pot ignora pt ca sunt prea puternice si dau irascibilitate si ies afara gata..."aranjata"...incordata...fara voie.Nu am unde si nu am cum sa merg sa rezolv cu aceste dureri, asa ca iau si eu ce ma pricep pt migrene, dar tot degeaba.
Multumesc f mult inca odata pt sfaturi care sunt intotdeauna bine venite!

Uite ceva ce v-ar putea ajuta :http://www.helpguide.org/toolkit/emotional_health.htm. E in engleza.

Elisa,
am o colega care suferea de migrene cumplite, uneori abia vedea pe unde merge. Nu a reusit sa rezolve problema mergand la doctor, ci la un terapeut bowen. Terapia bowen da rezultate si in anxietate. totul e sa fii consecventa si sa ai rabdare. da, , si sa gasesti un terapeut bun. O SEDINTA COSTA 50 LEI SI SE FACE SAPTAMANAL.

Mersi f mult mada 2007, da asa sunt migrenele...cumplite...cand se pornesc...uita sa mai te lase in pace. Stiu si te cred, am auzit multe despre terapia bowen, dar nu am cum sa ajung si nu dispun nici de finante.
Mersi f mult si Cristina Stoian! Da, am o atitudine hipercritica fata de mine...nu fata de ceilalti, ci doar fata de mine pt ca ma cert cum am putut sa ajung din ceea ce am fost. De exemplu, azi dimineata m-am trezit f ametita si cu durere ce se plimba ceafa-varf cap, apoi dupa atata "plimbare"a durerii se localizase la ceafa, ameteala isi spunea cuvantul de parca ea lipsea.M-a tinut de azi dimineata pana acum in jurul orei 16.M-am saturat...in fiecare zi trebuie sa fie ceva care sa ma scoata din circuit.Nu am mai putut sa ies nici macar pana unde ieseam de ametita si aiurea ma simteam.Si normal ca intervine intrebarea : daca in casa esti ametit...ce curaj mai ai sa mai iesi afara?? ca sa ce?? sa vezi ca nu iti e bine si ca te simti nauc de atata durere??
Caut sa ma motivez, sa-mi dau curaj singura...dar durerea opreste...orice elan.
Va multumesc pt incurajare!