Muscatura animal otravitor

Stimata domnisoara/doamna Georgiana,

Continutul chimic si "puterea" veninului este foarte diferit (in functie de clasa de animale vertebrate sau nevertebrate, care secreta aceasta substanta: amfibieni (batracieni), moluste, celenterate(meduze etc.), reptile (ofidieni-serpi) etc.)...

Modul de actiune al veninului difera considerabil la diferitele grupuri de ofidieni (ordin de reptile care include serpii). El are cinci componente toxice principale: neurotoxinele, hemoraginele, citotoxinele, hemolisinele si fermentii. Desi toate sunt prezente im compozitia veninului, intotdeauna predomina una dintre ele, iar actiunea sa fiziologica asupra victimei difera dupa genul sarpelui si, uneori, chiar dupa specie/subspecie. Cele mai importante sunt neurotoxinele si hemoraginele, primele actionand rapid asupra celulelor nervoase din bulbul rahidian si a ganglionilor nervosi care controleaza miscarile respiratorii. INIMA nu este imediat afectata si continua sa functioneze. Dar blocarea respiratiei face ca sangele sa nu mai primeasca oxigenul necesar pentru viata celulelor organismului. Muscatura serpilor cu venin neurotoxic ( cobrele, mamba, serpii marini, chiar si viperele) nu provoaca dureri mari, iar edemul, umflarea locului unde s-a produs muscatura, este redus. Moartea survine insa rapid, in cateva ore, fiind precedata de vomismente, diaree si paralizie a membrelor inferioare. Prin muscatura, un sarpe veninos poate sa injecteze o cantitate mai mica de venin sau mai mare, depinde de specie.

Hemoragiile, care actioneaza asupra sistemului vascular, distrugand celulele ce captusesc interiorul vaselor sanguine, sunt dominante in veninul viperelor. Ele actioneaza si asupra globulelor rosii, distrugandu-le. Muscatura de vipera sau de crotal declanseaza o senzatie de durere arzatoare, zona atinsa se umfla, dublandu-si volumul, si devine vanata. Frecventa pulsului se reduce drastic, inima slabeste si se pierde mult sange din cauza hemoragiilor interne si esterne. Exista accidente mortale, dar in general muscatura de vipera este mai putin periculoasa pentru om, in comparatie cu cele ale cobrelor si crotalilor, la care decesul survine intr-un timp scurt, intre o ora si jumatate si sase ore.

In cazul meduzelor, ele prezinta filamente urzicatoare, prin care, la excitatia externa, expulzeaza o substanta cu actiune locala, provocand pe tegument urticarii. Absorbtia în cantităţi mari a substantelor toxice provoaca simptome ca: vomismente, diaree, cefalee, dispnee, depresie, colaps, si alte fenomene care, de obicei dispar dupa 24 de ore, in functie de specie si compozitia veninului!


In concluzie, din punctul meu de vedere, o persoana ucisa de venin NU poate sa-si doneze inima si niciun organ intern!


In speranta ca v-am putut fi de folos, cu placere si deferenta,
N I C K;)

Ufffffff, pai in filme poti sa vezi multe, dar nu tot este real...Depinde exclusiv de ce fel de venin este si de cat timp s-a scurs de la inveninare!

Veninul are proprietatea de a distruge unele dintre elementele figurate ale sangelui (eritrocitele - glubulele rosii etc.), degradeaza celulele si de aici toate celelalte efecte cu potential LETAL!
Daca sistemul nervos, circulator si sangele sunt afectate automat si inima este afectata...cat si in ce fel nu-ti poate spune decat un entomolog/herpetolog/malacolog/arahnolog etc., adica un specialist in studiul anatomiei si comportamentului insectelor, serpilor, molustelor, paianjenilor etc.

Documenteaza-te accesand diferite site-uri de pe net care detaliaza aspecte privind animalele ale caror componente anatomice secreta venin cu actiune daunatoare asupra omului.

Numai Bine si multa sanatate (ti-am rsp cu multa placere si respect, fara DERANJ);))))))))))))))))))))))))))