Mi-e frica sa nu inebunesc
Buna ziua, acum un an am avut primele simptome ale anxietatii si tulburarii de panica (ganduri obsesive, senzatie de sufocare aproape non stop, gol in stomac, tristete etc) La scurt timp am consultat medicul psihiatru care mi-a prescris Serlift 50 mg. 1 pe zi si m-a diagnosticat cu tulburare de anxietate si panica. Timp de 6 luni am urmat tratamentul care m-a mai pus oarecum pe picioare, dar vara asta o parte din simptome au revenit, plus o stare de parca traiesc intr-un vis, de parca sunt confuz. Am citit despre chestiile astea si am vazut ca sunt simpomele "derealizarii si depersonalizarii". Acum o luna am fost la medicul psihiatru, i-am spus ceea ce patesc si mi-a spus ca derealizarea si depersonalizarea sunt din cauza anxietatii. Si mi-a prescris iar Serlift 0.5 1 pe zi.
De 2-3 zile chiar ma simt mult mai rau, ieri am avut si un atac de panica din cauza ca am crezut ca o sa imi pierd mintile...dar ulterior m-am calmat. Starea de derealizare si depersonalizare a ramas, si o am mereu, mai ales atunci cand sunt singur
Tin sa mentionez ca aproape nici nu mai ies din casa, ma simt foarte ciudat. Constientizez toate problemele astea, dar mi-e frica de faptul ca nu o sa le mai tin sub control si o sa innebunesc la prorpiu
Daca este un inceput de schizofrenie sau delir, sau simtomele unei alte boli mintale care nu mai poate fii tratata. Daca o sa imi pierd mintile?
Ce cretedi ca m-ar ajuta?
De 2-3 zile chiar ma simt mult mai rau, ieri am avut si un atac de panica din cauza ca am crezut ca o sa imi pierd mintile...dar ulterior m-am calmat. Starea de derealizare si depersonalizare a ramas, si o am mereu, mai ales atunci cand sunt singur
Tin sa mentionez ca aproape nici nu mai ies din casa, ma simt foarte ciudat. Constientizez toate problemele astea, dar mi-e frica de faptul ca nu o sa le mai tin sub control si o sa innebunesc la prorpiu
Daca este un inceput de schizofrenie sau delir, sau simtomele unei alte boli mintale care nu mai poate fii tratata. Daca o sa imi pierd mintile?
Ce cretedi ca m-ar ajuta?
7 comentarii
Alex, toate acestea sunt ganduri normale ce adesea alimenteaza starea de anxietate, cat si intensitatea atacurilor de panica. Tu, in momentul de fata, suna foarte mult din descrierea ta de mai sus ca si cum suferi de tulburare de panica cu agorafobie. Spunem ca este o tulburare psihica, deoarece tu acum traiesti in frica de un nou atac de panica si asta iti afecteaza calitatea vietii si deciziile in mod extrem de real, desi totul porneste din minte. Agorafobia se refera la anxietatea care o resimti cand esti departe de casa si ai impresia ca s-ar putea sa ai un atac de panica sau sa pierzi controlul asupra simptomelor si, ca atare, incepi sa eviti plecatul de acasa.
Gandurile si distorsiunile cognitive tip "O sa innebunesc", "Imi pierd controlul", "Ceva este in neregula" sunt doar o parte din cognitiile prezente in aproape toate tulburarile de panica si o mentin. Faptul ca medicul tau iti prescrie medicamentele nu este suficient pentru a trata problema, incat nu trateaza cauza si medicamentele nu au cum sa lucreze pe aceste ganduri si obiceiurile deja formate de a evita discomfortul, care hranesc cauzele simptomelor pe care le simti.
Similar, starea ta de ireal si depersonalizare, sunt foarte normale si tin de reflexul de "lupta sau fuga", care se activeaza fals in cazul tulburarilor de panica si trebuie sa inveti sa-l controlezi. Un bun psihoterapeut, specializat in tratamentul tulburarilor de anxietate, precum cea de panica, te poate ajuta sa depasesti aceste lucruri si sa inveti sa le controlezi, iar treptat ele se vor ameliora.
Nu te speria de simptomele tale perfect normale, apeleaza cu incredere la un psiholog ca sa nu mai suferi nenecesar si vei vedea ca o sa te poti face mai bine mult mai repede decat crezi. Exista foarte multe studii dovedind eficienta psihoterapiei cognitiv comportamentale, indeosebi, in aceasta problema. Din proprie experienta cu astfel de cazuri, iti pot spune ca, de obicei dureaza intre 12 si 20 de sedinte, in functie de intensitatea tulburarii, si ca am avut cazuri chiar si mai scurte de atat. Multi nu cauta asistenta psihologica de care au nevoie de teama ca trebuie sa stea ani intregi in terapie pana sa se rezolve problemele si continua sa evite problema si sa sufere datorita acestei preconceptii. Vei vedea, de indata ce incepi sa te mobilizezi si sa incepi sa schimbi lucrurile cu ajutorul unui profesionist ca aceste probleme se vor ameliora din ce in ce mai mult si ca le poti face fata.
Lucrurile nu sunt atat de negre precum par momentan.
Gandurile si distorsiunile cognitive tip "O sa innebunesc", "Imi pierd controlul", "Ceva este in neregula" sunt doar o parte din cognitiile prezente in aproape toate tulburarile de panica si o mentin. Faptul ca medicul tau iti prescrie medicamentele nu este suficient pentru a trata problema, incat nu trateaza cauza si medicamentele nu au cum sa lucreze pe aceste ganduri si obiceiurile deja formate de a evita discomfortul, care hranesc cauzele simptomelor pe care le simti.
Similar, starea ta de ireal si depersonalizare, sunt foarte normale si tin de reflexul de "lupta sau fuga", care se activeaza fals in cazul tulburarilor de panica si trebuie sa inveti sa-l controlezi. Un bun psihoterapeut, specializat in tratamentul tulburarilor de anxietate, precum cea de panica, te poate ajuta sa depasesti aceste lucruri si sa inveti sa le controlezi, iar treptat ele se vor ameliora.
Nu te speria de simptomele tale perfect normale, apeleaza cu incredere la un psiholog ca sa nu mai suferi nenecesar si vei vedea ca o sa te poti face mai bine mult mai repede decat crezi. Exista foarte multe studii dovedind eficienta psihoterapiei cognitiv comportamentale, indeosebi, in aceasta problema. Din proprie experienta cu astfel de cazuri, iti pot spune ca, de obicei dureaza intre 12 si 20 de sedinte, in functie de intensitatea tulburarii, si ca am avut cazuri chiar si mai scurte de atat. Multi nu cauta asistenta psihologica de care au nevoie de teama ca trebuie sa stea ani intregi in terapie pana sa se rezolve problemele si continua sa evite problema si sa sufere datorita acestei preconceptii. Vei vedea, de indata ce incepi sa te mobilizezi si sa incepi sa schimbi lucrurile cu ajutorul unui profesionist ca aceste probleme se vor ameliora din ce in ce mai mult si ca le poti face fata.
Lucrurile nu sunt atat de negre precum par momentan.
Multumesc mult pentru raspuns. Dar tin sa mentionez ca starea asta de "vis" de parca as fii beat ma tine non stop, parca traiesc pe alta lume...nu doar atunci cand am atacul de panica.
Atacuri de panica nu am mai avut asa dese, doar starea asta de care mi-e foarte frica fiindca se poate inrautati, poate chiar sa ma duca la dementa
Atacuri de panica nu am mai avut asa dese, doar starea asta de care mi-e foarte frica fiindca se poate inrautati, poate chiar sa ma duca la dementa
Bună ziua,
GreenAlex, simptomele de derealizare apar mai ales la tineri, mai rar după vârsta de 40 de ani. Anumite elemente de derealizare si depersonalizare (persoana simte că propriile emoţii sau experienţe ȋi sunt distante, nu-i aparţin sau sunt pierdute; detaşare sau înstrăinare de sine, de propriile emoții; trăieşte automat, ca într-un vis sau se priveşte ca şi cum ar fi într-un film; este un observator extern al propriilor procese mintale, corp; simte că nu are control asupra propriilor acţiuni; dualitatea sinelui, ca actor şi observator etc.) apar la peste 70% din populaţie, la tineri pot apare și ȋn lipsa unei afecțiuni anxios-depresive, în tulburările de panică cu sau fară agorafobie etc.
Pentru diminuarea acestor stări se recomandă metodele de management al stresului, exerciţiile de relaxare, distragerea atenţiei de la simptome şi exerciţiile fizice. Toate acestea aduc beneficii importante.
Multă speranţă!
GreenAlex, simptomele de derealizare apar mai ales la tineri, mai rar după vârsta de 40 de ani. Anumite elemente de derealizare si depersonalizare (persoana simte că propriile emoţii sau experienţe ȋi sunt distante, nu-i aparţin sau sunt pierdute; detaşare sau înstrăinare de sine, de propriile emoții; trăieşte automat, ca într-un vis sau se priveşte ca şi cum ar fi într-un film; este un observator extern al propriilor procese mintale, corp; simte că nu are control asupra propriilor acţiuni; dualitatea sinelui, ca actor şi observator etc.) apar la peste 70% din populaţie, la tineri pot apare și ȋn lipsa unei afecțiuni anxios-depresive, în tulburările de panică cu sau fară agorafobie etc.
Pentru diminuarea acestor stări se recomandă metodele de management al stresului, exerciţiile de relaxare, distragerea atenţiei de la simptome şi exerciţiile fizice. Toate acestea aduc beneficii importante.
Multă speranţă!
Multumesc frumos! Sper sa treaca, sau macar sa ma obisnuiesc cu ele :(
Gandul ca s-ar putea sa faci dementa nu inseamna ca vei face dementa. E simtpom de anxietate. Trateaza-te la psihiatru si la psiholog daca sunt fonduri.
Urmez un tratament cu serlift. Dar mi-e teama ca in fiecare moment am senzatia asta de ireal.
Va trece. Nu raman pentru totdeauna aceste senzatii.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 42Anxietate si scleroza multipla
- 19distonie neurovegetativa???
- 8piatra la fiere
- 3De un an nu mai sunt eu... dureri de cap, amorteli, stari de panica
- 3rog tratament homeopat anxietate
- 27Frica: catelusul m-a zgaraiat de biceps si de palma
- 5Probleme legate de anxietate si atacuri de panica...va rog pareri
- 11depresie? anxietate? Ma ajuta cineva?
- 4stare de anxietate
- 15Cum sa scap de atacuri de panica si anxietate ?
- 7Sufar de anxietate generalizata
- 5anxietate sau?
- 4Probleme cu respiratie
- 8Se poate scapa de anxietate (eu sunt unul care a reusit).
- 0Stare ciudata de ameteala.
- 11Anxietate și disfuncție erectila
- 2Anxietate generalizata
- 37Ajutati-ma, am tulburare de panica generalizata si depresie. Sunt gravida in 7 saptamani
- 3Se poate scapa de anxietate
Mai multe informații despre: Anxietatea Tulburarea de panica
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: