Efectele antidepresivelor

prietenul meu a facut o depresie puternica acum 2 ani in urma careia a fost internat in spital... a urmat un tratament cu antidepresive (zyprexa, convulex, romeron si somnifere) pe care le mai ia si acum din cand in cand.. as vrea sa stiu ce efecte pot avea aceste medicamente asupra unei sarcini, daca bebelusul se va naste cu ceva malformatii din cauza asta sau daca va fi si el depresiv la randul lui.. astept cateva sugestii si despre prietenul meu, anumite persoane mi-au zis sa renunt la el pentru ca nu se stie cum va evolua boala lui... mie mi se pare un om "normal" cu singura diferenta ca din cand in cand mai are anumite caderi care se manifesta printr-o stare de tristete, apatie, nu prea are chef sa faca nimic... multumesc!

Stiti si poate cauza depresiei?Si ce inseamna ca prietenul dv, citez,..pe care le mai ia si acum din cand in cand.. 'am incheiat citatul, in care va referiti la medicamentele pe care le foloseste.Le ia dupa schema de tratament de acum 2 ani?Are o schema de tratament noua, ca urmare a unui consult mai actual?Pana una alta renuntati la luatul de medicamente' din cand in cand' fara un aviz specializat.Cat priveste restul nedumerilor va raspuns foarte profesionist andreiEQL/
Multa sanatate!

stiu si cauza depresiei... depresia a survenit in urma despartirii de prietena lui, cu care a avut o relatie de aproximativ 4-5 ani... medicamentele pe care le mai ia din cand in cand i-au fost recomandate la inceputul tratamentului, cred... a fost internat timp de 2 luni si dupa aceea a mers la un psihoterapeut (???)... medicamentele le ia atunci cand nu se simte prea bine... o sa-l mai intreb despre asta ca sa fiu cat mai corecta in ce scriu aici... nu i-am spus ca am apelat la un astfel de site si nici nu deschid vorba despre fosta... una dintre "caderi" a avut-o cand a aflat ca fosta lui prietena se marita, atunci a apelat iar la pastile dar si la medicul care l-a tratat... ma bucur ca exista un astfel de site si va multumesc pentru raspunsuri...

Ajuta-l pe pritenul tau facindu-i sugestie in somn. Pentru detalii vezi "Catre culmile succeselor - Formula Fericirii" de Pavel Corut, de la pag.195. Vei face din el daca nu un optimist, cel putin un tip fara probleme !

as vrea sa fie atat de simplu... :)

Bine - sa zicem ca pentru rezultate optime si rapide pe linga sugestie ar fi si indicat un ajutor alimentar - este dovedit ca anumite lipsuri de vitamine, minerale cauzeaza cel putin tendinta catre depresie, daca nu chiar depresia. De exemplu vitamina B1 mai este numita vitamina bunei dispozitii, iar vitamina E - vitamina in cautarea unei boli.
Din propia experienta iti recomand cit se poate de calduros (desi e deja prea cald) sa folositi suplimentii alimentari FLP combinati cu aloe vera gel, o varianta de sanatate lichida. Ce anume ? - va pot detalia separat - sau trimite-mi o adresa a ta de email.
Oricum nu vei putea afla cit este de simplu sau nu, decit incercind.
Daca cauti cartea si nu o gasesti anunta-ma.

Cu siguranta, iubirea poate vindeca multe rani, insa pentru asta e nevoie ca partenerul tau sa-si recastige forta si echilibrul necesar pentru a incepe sa-ti raspunda la fel. Deci, exista o preconditie a iubirii, asa cum si in medicina somatica, omul incepe sa-si reia activitatile abia dupa ce s-a intremat si e capabil sa stea singur pe picioarele lui.
Tu nu poti face acest lucru pentru el sau in locul lui. Pentru asta, exista psihoterapeuti si psihologi. Este posibil ca episodul depresiv pe care l-a trait in urma despartirii de prietena lui sa fi fost favorizat de anumiti factori din personalitatea lui, cu alte cuvinte sa fie predispus la aparitia unor astfel de trairi. Si atunci, problema este mai complexa si nu se rezuma doar la acest episod, ci priveste intregul sau mod de a reactiona la greutatile inerente ale vietii. Insa aceste speculatii se confirma sau se infirma in psihoterapie, nu prin incercare si eroare in relatia de cuplu. Nu este indicat nici pentru tine, pentru ca ti-ar consuma enorm de multa energie, cu rezultate minime, dar nici pentru el, intrucat ajungand sa se bazeze foarte mult pe prezenta si sprijinul tau, poate sa isi piarda motivatia de a lupta pentru el insusi.
Medicamentele sunt o solutie pentru starile de criza, nu sunt prescrise pentru a fi luate o viata intreaga sau atunci cand ne simtim rau, asta cel putin in cazul starilor depresive.
Iar in ceea ce priveste o eventuala sarcina, aceasta nu va aparea decat daca vei dori tu, adica daca nu vei folosi mijloace contraceptive. Poate nu ar fi rau ca inainte sa te decizi in aceasta privinta, sa iei in calcul cum ar reactiona partenerul tau in fata paternitatii. Un copil este o minune, dar nu vindeca ranile sufletesti ale parintilor si nici nu este treaba lui sa o faca. El are nevoie de un mediu stabil, calm, afectuos, in care parintii sunt disponibili si suficient de echilibrati pentru a face fata necesitatilor si provocarilor aestui job full time.

sambata a fost ziua mea de nastere, a venit la mine, am stat de vorba si printre altele mi-a spus ca vrea sa ma mut la el, sa facem concediul impreuna... n-a durat mult si a sunat telefonul lui... era o tipa cu care se mai intalnise si pe care o agatase pe net... normal ca m-am suparat, i-am ceut telefonul si am sunat-o... nu se intamplase "nimic" in afara de vreo 2-3 plimbari scurte... a motivat ca se plictisea si se amuza in acelasi timp... mi-a ceut sa-l iert si sa continuam relatia pentru ca isi doreste sa fim impreuna... (noi nu locuim in acelasi oras...) sunt un pic furioasa, tin mult la el dar nu mi-a placut deloc ce a facut... legat de copil, o sarcina poate aparea si neplanificata, asta desi folosim un mijloc de contraceptie... ultimul CM mi-a intarziat aprox 4sapatamani si eram mai mult ca sigura ca am ramas insarcinata.. i-am spus... in prima faza a fost un pic surprins, si cum zilele treceau m-a tot intrebat ce facem in situatia asta pentru ca in final sa-mi spuna ca vrea sa pastram copilul daca e cazul... fata de perioada in care l-am cunoscut mi se pare ca se simte mult mai bine... abia ieri mi-a spus ca fata cu care a fost si din cauza careia a facut depresie a fost in MISA si a stat in spitalul de nebuni 2 ani.. probabil ca in timpul in care au fost impreuna s-a tot jucat cu mintea lui... el spune ca timp de vreo 5 ani cat a durat relatia lor, n-au avut raporturi sexuale si abia daca il lasa s-o tina de mana sau sa o sarute... e un tip destept si nu inteleg cum s-a lasat manipulat in felul asta...

In primul rand, iti urez de ziua ta, sanatate, implinire, noroc si oameni buni in jurul tau!
La multi ani!

Povestea voastra de dragoste pare a fi destul de zbuciumata. De la inceputul relatiei ai investit foarte mult in el si observ ca esti decisa sa o faci in continuare. Ti-ai mobilizat toate resursele pentru a face aceasta relatie sa mearga.
Evident, din aceasta mobilizare se ivesc si niste expectante pe masura, gen: daca eu am rabdare, te accept asa cum esti, fac pentru tine tot ce-mi sta in putinta, iti ofer tot ce ai nevoie… atunci tu trebuie sa te simti mai bine, sa lasi in urma tot ce a fost rau, sa devii barbatul pe care mi-l doresc, sa ma iubesti asa cum vreau eu.
Doar pentru ca iti doresti cu ardoare ca un om sa faca ceva sau sa fie intr-un anumit fel si faci anumite demersuri in aceasta directie, nu inseamna ca se va si intampla acest lucru cu necesitate. Se poate insa produce evenimentul dorit daca sunteti, cum se spune, pe aceeasi lungime de unda.
Daca el nu este convins, insistentele tale il pot aduce unde vrei tu, insa doar intr-o anumita masura. Pentru ca va ramane o parte din el care se va manifesta conform dorintelor sale si, uneori, poate chiar contrar dorintelor tale explicite. Cu siguranta stia ca te va rani faptul ca se intalneste cu o alta femeie, insa cu toate astea, si-a urmat propriile dorinte, nu pe ale tale.
E un paradox pe care mai ales noi, femeile, il traim: cu cat insistam mai mult in a ne dovedi afectiunea si in a ne dedica unui barbat, cu atat mai mult reusim sa-l indepartam sau sa-l impingem in punctul in care, sufocat de insistenta noastra, sa-si caute mici refugii de libertate.
Nu cumva alergi cu toata viteza in directia opusa, indepartandu-te astfel de ceea ce-ti doresti? Opreste-te un pic si observa imaginea de ansamblu a relatiei in care te afli si chibzuieste foare bine spre ce te indreapta actiunile tale, care este rezultatul lor logic al faptelor tale.

buna !si eu am aviut cam aceeasi problema ca si prietenul tau!am suferit un episod depresiv sever cu simptome psihotice in urma cu aproape 3 ani si tot dupa o despartire de o fata cu care am stat mai bine de 3 ani!de atunci urmez tratamen cu zyprexa, am luat si convulex!! ce este mai grav ar fi faptul ca din cate am inteles trebuie sa iau medicamente toata viata, nu vreau sa te descurajez si nici nu stiu daca este si cazul prietenului tau!si pe mine ma intereseaza foarte mult daca copilul meu se va naste sanatos si cat de mare este riscul ca si el sa aiba probleme psihice!daca riscul este foarte mare si cam asta stiu eu, ma voi gandii serios daca o sa l mai fac sau nu!astept raspunsuri de specialitate!multumesc anticipat!

se pare ca ultimul meu raspuns pt tine nu a fost atasat si tot asteptam sa dai un semn... mi-ar placea sa discutam mai pe larg despre subiectul asta... ce zici doru2007?

da, sunt de acord sa vorbim pe larg despre subiectul asta!am asteptat raspunsul tau si in final a si venit!astept sa mi dai adresa de messenger!

scrie-mi pe adresa asta de mail si mai vorbim dupa...

sora mea i-a zyprexa si a fost diagnosticata cu schizofrenie si i-a spus sa nu se gandeasca la copii.Oricum sunt destul de tari si depinde cum le i-a.eu spun sa mai astepti si sa fi alaturi de el.

dupa cum cred ca ai citit mai sus si prietenul meu a luat zyprexa dar si alte medicamente.. ca sa fiu sincera nu stiu diagnosticul exact... el spune ca depresie nu stiu de care... poate tu esti in cunostinta de cauza si stii daca acest medicament se prescrie numai la schizofrenici sau si la depresivi... lui nu prea-i place sa vorbeasca despre boala si intr-un fel il inteleg. nu prea-mi place insa cum se manifesta... e un pic cam rece, uneori nu are chef sa faca nimic, in weekend prefera sa stea numai in pat. care a fost motivul pt care doctorul i-a interzis sorei tale sa faca copii? in ce fel se manifesta sora ta de a fost diagnosticata cu schizofrenie? numai bine!

la femei boala asta dupa 35 de ani poate regresa adica se poate face bine mai ales cu ajutorul familiei.Cu privire la cum se manifesta in primul rand e ca o leguma fumeaza mult, bea cafea in cantitati mai mari, are privirea usor pierduta iar cand se simtea rau o durea capul nu dormea noaptea avea o frica mai tot timpul si se izola dar dupa cum ti-am spus depresia e forma de inceput a bolii.daca te mai pot ajuta cu ceva...ok

multumesc pt raspuns si multa sanatate!
el are 32, si din fericire, nici nu bea si nici nu fumeaza... bea insa coca-cola in cantitati cam mari... lucreza, are un serviciu bun si destul de solicitant si in afara de asta se mai ocupa si de o mica afacere a familiei... pe saptamana este destul de activ, doar in weekend vrea sa stea numai in pat... are uneori dureri de cap si atunci ma pune sa-i fac masaj dar asta se intampla si din cauza ca pleaca dimineata la serv cu parul ud pe frigul asta... degeaba ma cert cu el ca nu vrea sa se usuce la par... se mai intampla uneori sa nu poata dormi noaptea, dar asta din cauza stresului acumulat la serv, cand are mai mult de lucru... sora ta lucreaza? cum isi ocupa timpul? ce fel de tratament urmeaza?

sora mea din pacate nu poate sa mailucreze dar are o pensie de boala e mizera.dar asta e o ajuta parintii mei cred ca solutia ar fi sa-si gaseasca pe cineva dar nu e sa fie inca si e chiar fff draguta as vrea sa o ajut dar nu stiu cum, eu sunt casatorita sunt la casa mea acum vreau sa fac si un copil dar asta e viata.Nu cred ca barbatul tau are ceva cred ca e stresul incearca sa-l intelegi si sa fi alaturi de el in tot ceea ce face.cam atat si sper sa mai vb.pa

sora mea din pacate nu poate sa mailucreze dar are o pensie de boala e mizera.dar asta e o ajuta parintii mei cred ca solutia ar fi sa-si gaseasca pe cineva dar nu e sa fie inca si e chiar fff draguta as vrea sa o ajut dar nu stiu cum, eu sunt casatorita sunt la casa mea acum vreau sa fac si un copil dar asta e viata.Nu cred ca barbatul tau are ceva cred ca e stresul incearca sa-l intelegi si sa fi alaturi de el in tot ceea ce face.cam atat si sper sa mai vb.pa

am incercat mereu sa fiu alaturi de el, sa-l ajut, doar ca uneori nu prea-i inteleg comportamentul, asa ca nu prea stiu cum sa ma mai port cu el... uneori mi-e teama sa nu aiba din nou o cadere pentru ca nu cred ca as mai rezista... stresul il afecteaza foarte mult si i-ar mai trebui o pauza... din pacate are un serviciu destul de solicitant si nu se odihneste suficient... in afara de asta este si foarte incapatanat... de mine nu prea-i mai ramane timp si in felul asta sunt si eu afectata... relatia are mult de suferit... multa sanatate tie si sorei tale!

buna, si eu sufar de depresie de 5 ani si sunt casastorita de 11luni si asi vrea un bebe.credeti ca se poate?urmez tratament medicamentos.in plus si sotul meu a suferit de tulburari emotive in copilarei acum el are23 de ani si eu 20.ar afecta ingerasul?

AndreiEQL, care din cate observ pare unul dintre membrii solizi ai acestui forum, spune ca depresia nu e ereditara. Ma scuzati, dar trebuie spun ca depresia e foarte ereditara. Se poate ameliora sau intensifica gradul de severitate al acesteia in functie de conditiile de viata insa pana la urma tot dezechilibrul chimic si predispozitia spre asemenea stari domina.
DanV sugereaza 'sugestia in somn', metoda ce a fost dovedita ca avand rezultate infime [renumele bazandu-i-se mai mult pe publicitatea de tip 'pop culture' decat pe cazuri solutionate sau rezultate semnificative].