EDS normală, dar gastrita la biopsie

Situația descrisă este una complexă și merită o analiză detaliată, deoarece există discrepanțe între aspectul endoscopic aparent normal și rezultatele histopatologice obținute din biopsie. Iată explicațiile și posibilele motive:

I. Diferența între EDS și biopsie
- Endoscopia digestivă superioară (EDS) oferă o imagine macroscopică, permițând medicului să observe mucoasa gastrointestinală, să identifice inflamația vizibilă, ulcerațiile sau alte leziuni. Totuși, unele afecțiuni, cum ar fi inflamația microscopică sau modificările subtile, pot fi invizibile la EDS.
- Biopsia permite analiza microscopică a țesutului gastric și duodenal, detectând modificări histologice care pot fi absente la nivel macroscopic. Astfel, inflamația cronică, atrofia sau alte modificări celulare pot fi diagnosticate chiar și în absența unor semne evidente la endoscopie.

II. Rezultatele biopsiei explicate

a) Duodenită catarală, formă moderată
- Aceasta indică inflamație moderată a mucoasei duodenale. Cauze frecvente includ:
- Iritare chimică (reflux biliar, utilizarea antiinflamatoarelor nonsteroidiene sau alte medicamente).
- Infecții (de exemplu, Giardia – exclusă în cazul dumneavoastră).
- Reflux duodenogastric, care poate cauza inflamație atât în duoden, cât și în stomac.

b) Gastrită corporală ulcerativă fără Helicobacter pylori
- Gastrita corporală ulcerativă înseamnă prezența unor zone de inflamație intensă care pot avea un risc mai mare de eroziuni sau ulcerații. Notarea parametrilor histologici este importantă:
- I+/-, A+ (inflamație cronică și activă) – indică o inflamație cronică (posibil veche) cu activitate recentă.
- Atrofie + – indică pierderea celulelor gastrice normale, ceea ce poate afecta funcția mucoasei.
- Metaplazie intestinală (Met-) – absența acesteia este un semn bun, deoarece metaplazia poate fi asociată cu riscuri mai mari de transformări maligne.
- Displazie și HP absente (Displ-, HP-) – absența displaziei și a Helicobacter pylori sugerează că inflamația nu este de natură infecțioasă sau precanceroasă.

III. De ce simptomele revin după tratament?
- Persistența inflamației cronice și activarea intermitentă: Deși simptomele dispar pe durata tratamentului cu Nexium (esomeprazol) și sucralfat, inflamația cronică poate continua să persiste la nivel microscopic, ceea ce explică recurența durerii și a simptomelor.
- Factori declanșatori: Refluxul biliar, stresul, dieta sau alți factori pot agrava gastrita.
- Atrofia mucoasei gastrice: Aceasta poate afecta capacitatea stomacului de a se proteja, determinând vulnerabilitate la acid și alți factori iritativi.

IV. Recomandări pentru gestionarea afecțiunii

1. Continuarea tratamentului pentru protecția mucoasei gastrice:
- Luați în considerare un tratament prelungit cu un inhibitor de pompă de protoni (IPP) (de exemplu, Nexium) timp de 8-12 săptămâni sub supraveghere medicală.
- Sucralfatul poate fi utilizat intermitent pentru protecție suplimentară.

2. Evitarea factorilor declanșatori:
- Evitați alimentele care irită stomacul: prăjeli, alimente grase, acide, picante, alcool și cafea.
- Nu mâncați cu 2-3 ore înainte de culcare și dormiți cu capul ridicat pentru a reduce refluxul.

3. Evaluarea refluxului biliar:
- Dacă există suspiciune de reflux duodenogastric, medicația precum acidul ursodeoxicolic (Ursobil) poate fi benefică.

4. Monitorizarea atrofiei:
- La pacienții cu gastrită atrofică, este importantă monitorizarea periodică (EDS și biopsii) pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

5. Consult interdisciplinar:
- Consultați un gastroenterolog pentru ajustarea tratamentului.
- Luați în considerare și evaluarea funcției pancreatice sau a digestiei biliare, dacă simptomele persistă.

V. Când să vă adresați medicului?
- Dacă simptomele se agravează (durere severă, vărsături, scădere în greutate, anemie).
- Dacă apar semne noi, precum sângerări gastrointestinale (melena, hematemeză).