Distonie Neurovegetativa

Ma numesc Gabi si am 24 de ani.Totul a inceput acum doua luni cand am facut o baie si am iesit cam 5 minute afara fara sa fiu uscat bine la par (era ger afara).Dupa cam 2 ore mi-a curs sange din nas si mi-a amortit ceafa, inima a ineput sa bata foarte tare si simteam ca nu pot sa mai respir.Cu cateva zile inainte citisem un caz pe internet despre o fata care a ametit si a cazut jos din picioare rezultatul fiind o tumoare, deasemenea tatal meu a decedat in urma unei meningite.Primul gand al meu a fost ca am si eu asa ceva si de la zi la zi imi era tot mai rau (senzatia de furnicaturi in ceafa, gat intepenti, presiune la cap, atacuri de panica, insomnii si sensibilitate foarte mare la zgomot, pur si simplu nu putaem sa dorm ca imi tremura ceva la inima si aveam un sunet puternic in urechi). In cele din urma am ajuns la urgenta la inima nu am absolut nimic si mi-au spus ca a fost atac de panica din cauza lipsei de magneziu.mi-au recomandat 3 capsule de magne b6 pe zi timp de 10 zile.Mi-am revenit putin atacurile de panica au disparut insa gandirea negativa tot a perisitat si de fiecare dacata cand ma gandeam ca am ceva imi amortea ceafa, stare de oboseala si multe altele.Am luat distonocalm si m-am simtit foarte bine pana a venit revelionul si am baut foarte mult ca un innconstient.A doua zi am avut un atac de panica foarte puternic practic nu puteam sa respir si nu imi mai simteam capul.Am fost de urgenta la un medic foarte bun care imi este si ruda si am facut ecografie totala, EKG si analzie la sange.Toate au iesit bine nu am absolut nici o problema, i-am zis ca as vrea sa fac si un RMN dar a zis ca nu este cazul de asa ceva si doar ca am suferit un shok si mi-a pus diagonsotc distonie neurovegetativa( mi-a recomandat niste antidepresive dar nu am vut sa le iau si nici nu le iau ) Dupa aceea m-am linistit am avut o perioada de o saptamana in care nu am luat nici o pastila m-am simtit foarte bine doar ca adormeam foarte greu cam la 2 ore dupa ce ma puneam la somn.Am luat nisite pastile pe baza de plante (Calmogen) desi nu aveam nevoie le luam doar asa ca sa fac si eu un tratament si am laut si magne b6 si calcidim ( la care am renuntat deoarece imi reveneau starile poraste la urechi si nu puteam sa dorm).Acum problema mea este ca nu pot sa adorm din cauza gandurilor, gandesc foarte mult, am ramas cu ticuri(misc din cap foarte des, simt o presiune la ceafa cand stau fara caciula, cateodata simt furnicaturi prin cap si o mica amorteala si la cateva zile spre seara am o mica durere de cap, nu este puternica doar deranjabila care trece cand stau linistit in pat).Cateodata ma simt foarte bine nu sunt depresiv, imi plac lucrurile care imi palceau inainte, doar ca ma gandesc prea mult ca paote am ceva la fiecare simptoma pe care o am in special la furnicaturile de la ceafa si presiunea de la cap care imi provoaca 1 milion de ganduri si stari proaste si nu pot sa adorm din cauza lor.Va rog frumos sa imi spuneti daca este nevoie sa fac un RMN sau paote sa fie o spondiloza cervicala sau care este cauza simptomelor si de ce au ramas(mentionez ca inaite sa ma duc la doctor le aveam zilnic si la o intensitate foarte mare, acum sunt foarte mici fara atacuri de panica doar ce am mentionat mai sus) Astept raspunsuri

Buna Gabi. Am si eu aceste simptome si am fost diagnosticata de asemenea cu distonie neurovegetativa. Este o problema energetica, de aceea este posibil ca acupunctura si un stil de viata echilibrat sa te ajute.

Da asa este...acum ma simt mult mai bine. Nu sunt exact cum eram inainte dar sper sa reusesc. Multumesc pentru sfat

Desigur ca vei reusi. Nu mai pune acest "sper" in fata. "O sa reusesc, sunt sigur" ar fi mai bine. Pentru ca in cazul unor asemenea tulburari, tu esti stapanul, tu le alungi si le aduci.

Da ai dreptate gandirea pozitiva si controlul sunt foarte importante :) am reusit sa scap de senzatiile de panica care includ celebrele batai accelerate ale inimi si tremuratul + durerile de cap prin schimbarea modului de viata, de gandire, mult sport si mananc foarte multe legume si fructe. Iau si niste pastile pe baza de plante antistres care m-au ajutat foarte mult.Mie doctorul mi-a spus sa renunt la ele si sa las creeru sa lucreze pentru ca daca creeru lucreaza bine o sa imi controlez tot corpul ca inainte.Am spus "sper" pentru ca inca nu reusesc sa dorm bine, dureaza intre 1-2 ore pana adorm din cauza gandurilor probabil si devin frustrat si obsedat cand vine seara de frica ca iar dureaza mult pana adorm :) plus ca daca nu dorm bine noaptea a doua zi sunt foarte agitat.Oricum am scapat de insomnie ca nu dormeam mai mult de 2 ore pe noapte :D acum cand adorm nu ma mai trezesc.Cu alte cuvinte noi suntem singurii care putem sa ne scoatem din situatia asta foarte nasoala.

Sunt de acord cu tine - ne ajutam noi insine - si da, e nasoala situatia, dar daca te gandesti mai bine ai invatat multe lucruri din experientele astea. Teoretic le stiai, dar dupa ce le-ai experimentat la maxim ai inceput sa vezi viata cu alti ochi. Asta este asa-zisa distonie neurovegetativa, viata iti cere niste schimbari urgente...

Cel mai bun remediu pentru anxietate este combinatia perfecta intre:
intelegere - perceperea natururii ascunse a lucrurilor
ratiune - la ce ma ajuta frica? unii ar raspunde ca e un instinct primar pentru supravietuire, dar experimentarea ei la maxim indica faptul ca nu te ajuta deloc la supravietuire, din contra
motivatie - daca incerc sa dorm linistea va fi perceputa ca plictisela (datorita agitatiei care de multe ori nu are legatura cu frica propriu-zisa) subconstientul va spune: iar te plictisesti? ia niste anxietate, un atac de panica in acest mod iti va trece. Listele cu activitati desfasurate in urmatoarea zi rezolvau aceasta problema, bieneinteles cu nelipsitul pozitivism.
Este simplu, cei care au trecut prin asta stiu regulile, dar e important sa le ti le amintesti si sa le iei in considerare atuci cand trebuie.

Alte metode folosite de mine pentru a nu mai alimenta frica seara inainte de culcare: meditatie, rugaciuni (spuse de alte persoane daca nu te ppoti concentra), hipnoza pentru somn (se gasesc inregistrari in lb engleza pe net), muzica samd.

In situatia de fata tu stii mai bine de ce anume ai nevoie, asa ca poti lua si medicamente pentru o scurta perioada. De exemplu, pentru reglarea somnului am luat melatonina, care s-a dovedit a fi mai buna decat calmantele naturale. Am luat timp de o luna si jumatate, iar la intrerupere nu am observat dependenta, reactii adverse. Probabil stii ca nivelul de melatonina este scazut in cadrul anxietatii. De aceea, ai putea inecerca un tratament pe termen scurt cu melatonina, in fiecare seara la acceasi ora. important - somnul de calitate este intre orele 22-23 si 1.

Am facut tratament cu melatonina 2 saptamani pentru ca atat mi-a recomandat medicul dar a avut rezultate foarte bune si foarte rapide in urma caruia am scapat de insomnie.Am renuntat la ele si nu au creeat dependenta, deci si-au facut treaba.Rugaciunea de seara daca este spusa din tot sufletul ajuta destul de mult ( cel putin pe mine ma ajuta).Intai trebuie sa intelegem bine cu ce ne confruntam si dupa vine si rezolvarea. Ai foarte mare dreptate in tot ceea ce ai scris si intelegi foarte bine cu ce ne confruntam. Eu cred cei care reusesc sa treaca definitiv peste aceasta problema vor fi mai puternci decat erau inainte pentru ca inveti foarte multe lucruri despre despre tine si corpul tau.Ms pentru sfat.

Pentru putin.

Cum te mai simti?

Ziua ma ma simt foarte bine dar cand incerc sa fac efort obosesc foarte repede si imi simt bataile inimi la ceafa dar nu ma mai panichez deloc ca stiu ca nu am nimic, dar seara e o mica problema totul este ok pana ma bag la somn nu in sensul ca imi este rau si fac atacuri de panica dar pur si simplu nu adorm si daca trec mai mult de 2 ore pana adorm am niste tremuraturi in corp pe partea cu inima si de cateva zile ma trezesc din nou foarte des incat am impresia ca nu dorm deloc, visez foarte mult si ma trezesc brusc din vise, spre dimineata am somnul cel mai linistit.La inceput eram terminat psihic din cauza somnului faceam seara atacuri de panica zilnic dar acum cand stiu de unde sunt toate simptomele astea nu le mai bag in seama si nu ma mai agit, practic nu ma mai sperie si atunci trec foarte repede daca nu iti este frica.Eu am reusti sa aduc anxietatea in viata mea prin stilul de viata nesanatos si prin faptul ca puneam totul la suflet prea usor tot eu trebuie sa o controlez si sa scap de ea.Pana acum reusesc destul de bine, fata de cum am fost e o schimbare uriasa :D

Acelasi lucru se intampla si cu mine in prezent, doar ca e mai complex. Nu stiu daca am precizat ca primele simptome le-am avut la sfarsitul anului 2012.
Tremuratul il am in aceeasi zona ca si tine. In cazul meu, ceaiurile (sunatoare, musetel, catina sau orice altceva care sa nu creasca agitatia) sunt bune pentru tremor. In acelasi timp, cum ai spus tu, nu trebuie sa le bagi in seama si sa incerci chiar sa uiti de ele.
Agitatia este dezastruoasa pentru ca nu o pot controla, adica eu pot sa fiu senina ca toti sfintii, dar in mine tot se zbate ceva. Stai linistit cu timpul se va rezolva... este nevoie de exercitiu ca si in celelalte probleme pe care (aproape) le-ai depasit.
Daca pui totul la suflet insemna ca esti sensibil si nu ai ce schimba in acest sens, trebuie sa inveti sa traiesti cu asta. Este un atu, faci cea mai mare greseala daca il iei ca pe un defect si vrei sa il schimbi. Ai putea face asta, dar nu va rezulta decat o depresie...

Cred ca melatonina se poate lua din nou dupa o anumita pauza. Intreaba medicul.

Si eu tot din decembrie am simptomele mai exact de pe 6 de Sf Nicolae ( se pare ca nu prea am fost cuminte de am primit un dar asa frumos).Pe mine ceaiurile nu ma ajuta cu tremuraturile si agitatia dar un distonocalm le rezolva imediat :D dar il iau foarte rar pentru ca este puternic si scade tensiunea foarte mult + ca creeaza dependenta.De 2 zile am inceput sa iau iar cate o pastila de magne B6 dimineta si spre surprinderea mea chair nu am mai avut palpitati si tremuraturi nici seara.Am reusit sa dorm mai bine in ultimele 2 seri fara melatonina si daca dorm bine si starea mea este mult mai buna.Seara nu este bine sa incerci sa adormi fortata doar pentru ca trebuie sa dormi, eu ma uit la un film ca sa nu ma mai las gandurile sa zboare si usor ma ia somnu dar tot dureaza pana adorm.Asta este pana la urma o sa trecem si peste asta cu siguranta.Da sunt mai sensibil si nu vreau sa schimb asta si nici nu cred ca se poate, dar la suprafata par un om foarte sigur pe mine, puternic si chiar rau dar din cauza oamenilor sunt asa (am suferit foarte multe dezamagiri din partea persoanleor la care nu ma asteptam)probabil si din cauza ca sunt foarte inchis si tin in mine multe lucruri sunt afectat ca s-au strans multe, dar asta este sunt genul de om care pot sa jignesc pe cineva pana plange si fac sa para ca nu imi pasa si cand vad o batrana pe strada care nu are ce manca imi curge o lacrima instantaneu, imi pare foarte rau de oameni neajutorati.Dar anxietatea asta mi-a afectat si taria de caracter care o aveam la supafata ma simt foarte slab acum, cand ma enerveaza cineva ma agit, incep sa tremur si multe altele, imi gasesc cuvintele cu greu pe cand inainte parca aveam un calculator in cap si aveam replica la orice.Oricum noi suntem in perioada de acceptare si depinde doar de noi daca reusim sa o controlam.Am o cunostinta care se lupta cu boala asta de multi ani si nu reuseste sa scape definitv de ea dar am si un prieten care dupa 6 luni a reusit sa scape fara sa mai revina simptomele...deci se poate depinde de fiecare persoana in parte.

Cateodata in viata mai faci si lucruri fortate, mai mult sau mai putin. In cazul meu daca nu dormeam fortat, in special la inceput, se intampla ceva greu de imaginat... Oricum nu este bine nici sa respecti cu strictete regulile din medicina, doar daca iti risti viata actionand imprudent, atunci e bine sa ai niste limite.

Eu ma multumesc cu faptul ca nu am ceva mai grav avand in vedere faptul ca stilul meu de viata lasa mult de dorit si cred ca asta este o sansa de a-mi revizui atitudinile care au condus la stilul haotic..

Apropo de sensibilitate, trebuie utilizata in mod constructiv daca nu poti sa dai in altele, cum ar fi ADHD (in cazul meu)... chiar si la maturitate. Eu am plans jumatate de zi dupa ce am vazut o poza cu un om al strazii care dormea impreuna cu un caine pe care il tinea in brate. Nu mai este cale de mijloc daca ajungi asa. Sau deja ai si tu stari deastea : crize de ras/plans, extaz... Sunt si putin cam maniaca, nu?

Nu suportam absolut deloc anumite caracteristici ale oamenilor (cum ar fi: lenea, ipocrizia, minciuna, invidia etc), si mai nasol este ca, teoretic, tinzi si tu sa devii ca ei daca ii ai in preajma. Daca le privesti cu compasiune, intelegand ca oamenii care sunt asa sufera enorm din cauza asta, nu vor mai fi deranjante. Deci, trebuie sa alegi intre bine sau rau, iar daca nu alegeam binele, cred ca urma sa inghit pietre de pe strada de durere si disperare sau sa atac ca un animal.

In fine, am observat ca societatea si chiar psihologia ne catalogheaza ca inadaptati, este oare o trasatura de sanatate sa fii adptat la o societate bolnava?

Indiferent daca este credibil sau nu, asta m-a ajutat sa imi mai revin. Acceptarea. Nu acceptarea bolii in sine, ci, in general, a tot ceea ce exista. Auzisem peste tot ca daca ai o boala, acceptarea este solutia, dar nu intelegeam, asa sunt eu..inteleg mai greu...ce pot sa zic, e in zadar daca nu pun in practica.

Scuza-ma ca te plictisesc, dar nu ma pot abtine.

Eu cateodata ma gandesc daca nu mi se intampla oare unde ajungeam pentru ca nu aveam absolut deloc grije de mine, credeam ca nu pot sa patesc nimic dar dupa asta viata mea a luat o intorsatura uriase.Acum imi pun sanatatea pe primul loc si incerc sa o iau ca pe o lectie de la Dumnezeu ca deviasem prea mult de la normal.Am renuntat la foarte multe vicii la care nu credeam ca o sa renunt vreodata.Credema ca am si eu crize de ras si esti prima persoana pe care o aud dar crize de plans inca nu am avut dar la orice drama pe care o vad sau aud mi se umplu ochi de lacrimi dar ma fortez sa nu plang.La inceput aveam foarte mari dificultati de concentrare, lumea vorbea cu mine si eu eram plecat departe, nu putam sa ma concentrez sa vad un film si sa fac absolut nimic.In ultimul timp mi-am mai revenit dar de exemplu daca fac ceva azi a doua zi mi se pare ca l-am facut acum o luna de zile, sau daca am o conversatie cu cineva o uit foarte repede si cand imi amintesc pare ca a avut loc acum mii de ani.Chestiile astea ma speriau foarte mult pentru ca nu stiam ce se intampla cu mine, eu nu prea am avut treaba cu spitalele cu bolile si au fost un fel de bomba atomica pentru creeru meu.Doctorul mi-a zis ca este o lipsa de concentrare din cauza dereglarii sistemului nerurovegetativ, pentru ca creeru meu este intr-o continua alerta si nu prea mai este atent la ce se intampla in jurul meu.Cel mai greu este ca nimeni nu inelege cu adevarat cat de greu este nici familia nici prieteni pentru ca pana nu le traiesti nu ai cum sa intelegi.Nu ma plictisesc eu asa usor:D sigur o sa cedezi tu pana ma plictisesc eu :))

De luat in considerare este faptul ca sunt din ce in ce mai multi oameni in pragul disperarii care au nevoie doar de liniste si pace, dar atunci apar "rauvoitorii inconstienti " la care atotstiinta primeaza. Acestia critica, judeca, etc..ei vrand sa para de fapt ca ajuta. Probabil mai sunt unii care cred ca noi ne plangem aici..dar eu vreau doar sa ajut persoanele care se confrunta cu situatii asemanatoare cu cele prin care am trecut eu.

Daca ai obtinut rezultate imediate si consideri ca ti-ai revenit, important este sa nu revii niciodata la stilul anterior de viata. Fiind in perioada de adaptare la noua viata, starile astea negative sunt ca un flux si reflux si din ce in ce mai rare, dar sunt constienta ca oricand pot reveni asa ca trebuie sa fim pregatiti.

Am observat ca lipsa de concentrare se regaseste in cadrul anxietatii, sensbilitatii ridicate si a oboselii. Se pot formula multe teorii.. In ceea ce priveste memoria, pot sa spun ca aveam momente (in urma cu doua saptamani) cand nu reuseam sa tin o conversatie deoarece uitam lucruri spuse inainte chiar cu o 2 secunde. Cum ziceam, starile astea vin si pleaca si ma astept oricand sa revina. Probabil ca m-am exteriorizat si astfel am scapat de tensiunile care au provocat trairile astea negative. Asa-zisele crize de plans m-au ajutat foarte mult deoarece astfel mi-am eliberat o mare parte din emotiile negative. Eu daca eram in locul tau si vedeam pe cineva fata de care sa simt compasiune, sa ma fac sa plang si nu puteam sa fac asta deoarece eram in public, cand ajungeam acasa ma descarcam. Ai lasat sa se acumuleze multe emotii negative si asta te-a afectat, nu le lasa sa se acumuleze in continuare sunt sigura ca exista solutii si in cazul tau. Pentru tine este mai greu deoarece baietii invata de mici ca plansul e o forma de slabiciune. Normele societatii ne limiteaza pe toti. Nu e nimic rau in a fi sensibil, din contra est o trasatura a umanitatii... sau na nu stiu ce inseamna in ziua de azi umanitatea, uita-te la cei din jur si vei vedea.

Ce a fost mai greu eu cred ca a trecut si sper sa nu mai revina starile negative, reusesc destul de bine sa ma concentrez dar vom vedea in timp...deocamdata inca mai iau niste pstile pe baza de plante impotriva stresului deoarece m-au ajutat destul de mult si mi-au dat timp si o stare buna ca sa meditez asupra boli si sa o inteleg mai bine dar le iau din ce in ce mai rar.Nu stiu daca se mai poate da o definitie a umanitatii in ziua de astazi, este din ce in ce mai greu de inteles.

Salut.Si eu am fost diagnosticata anul trecut cu spondiloza cervicala in urma unor ameteli groaznice de care nu am scapat nici acum, si din cauza ametelilor am inceput sa am tot felul de ganduri, ca am aia ca am cine stie ce boala, si am inceput sa am palpitatii.Diagnostic cardiologie: distonie neurovegatativa cu tratament Vagostabyl dim si seara 1 pastila.Astept sa vad cum ma simt.Azi noapte iar nu am prea dormit caci aveam impresia ca bate inima f tare...puls 80, cica nu e mult.Sanatate.

Starile mele de distonie neurovegetativa sunt controlabile.. intr-o mare masura, deci nu cred ca este spondiloza. Am tulburarea bipolara si sindromul hiperkinetic. Are spondiloza legatura cu acestea doua din urma? Din cate m-am documentat eu nu..
Toate cele bune.

De fapt la cate teorii se emit in medicina... in necunostinta de cauza...as putea si eu care n-am nici o treaba cu domeniul sa fac la fel de bine acest lucru :))

Argila si acizii grasi omega 3 si 6 cica ar mai fi bune pt starile astea.

Si mie majoritatea mi-au spus ca este probabil sa am o spondiloza cervicala deoarece ma trezeam cu gatul intepenit si durere de spate, aveam gatul intepenit cand ma agitam si furnicatri prin ceafa, dar cand am inceput sa ma controlez au disparut de tot aceste stari deci nu cred ca au nici o legatura.Nici eu nu am scapat de tot de bataile inimii neregulate si stiu ca nu poti dormii din cauza lor dar cu vointa si un tratamen bun vor disparea usor.
Incearca sa dormi pe spate si gandestete la ceva frumos.Stiu ca este greu sa le ignori dar cum ai spus tu ca ai impresia ca inima bate foarte tare, este doar o parere care se formeaza in mintea noastra.Am citit si eu despre Omega 3 ca ar fi bun si cred ca o sa-l incerc si eu.

Pentru puls (95) am luat betaloc. Doctorul mi-a explicat ca din cauza asta tremuram si chiar s-a dovedit a fi bun, dar provoaca dependenta.. eu am luat pentru ca tremuram aproape incontinuu.

cum te mai simti? cum mai esti?

cum mai stati cu aceasta "superba" distonie ? va mai supara? eu unul am fost diagnosticat in acest sens in urma cu cateva zile pe fond de surmenaj