Despre anxiolitice

Despre anxiolitice

M-am tot gandit si razgandit daca ar fi bine sa scriu despre tratament in tulburarile de anxietate. Daca tu crezi ca suferi de anxietate, panica, daca ai obsesii sau fobii, raspunsul meu invariabil este:

1. programeaza-te la medicul tau de familie

2. cere o trimitere la psihiatrie

3. consulta psihiatrul vis-a-vis de simptomele tale

4. respecta recomandarea psihiatrului, dupa ce vei fi

5. discutat cu el implicatiile tratamentului medicamentos, si alternativele pe care le ai.

Nu exista solutie miraculoasa la anxietate, si uneori toti ne-am dori asta. Este estimat ca pana la 30% din populatia globului experimenteaza "o" tulburare anxioasa la un moment dat, care afecteaza functionarea individului temporar, sau chiar permanent. Intre acestia, insa, doar o minoritate sufera suficient de mult incat sa ajunga la medic. Majoritatea se refugiaza in comportamente compensatorii (de obicei evita situatia care declanseaza anxietatea) sau se auto-medicheaza. Cele mai frecvente substante folosite sunt alcoolul, mancarea (dulciurile), tigarile, sau refugiul in munca ("workaholism").

Am avut, si continui sa am, discutii lungi uneori cat o zi de post pe tema: cand, si cum, trebuie medicata anxietatea. Si am sa va explic de ce.

Dar sa trec in revista arsenalul medicului psihiatru pentru anxietate:

a. antidepresive din clasa SSRI (selective serotonin reuptake inhibitors) cum ar fi fluoxetina, paroxetina, citalopramul, escitalopramul; NERI (norepinephrine reuptake inhibitors) ca mirtazapina, unele antidepresive triciclice (doxepina)

b. anxiolitice din clasa agentilor GABA-ergici (de la gamma-amino-butiric acid), numite generic benzodiazepine

c. antihistaminice cu efect pe receptorii H1 histaminergici: cetirizina, ciproheptadina

d. timostabilizatoare, tot cu actiune GABA-ergica, dar non-benzodiazepinice: carbamazepina, acidul valproic, lamotrigina, topiramatul, gabapentinul

e. antipsihotice de generatia a doua, care se apropie de ce-ar trebui sa fie un "tratament miraculos", pentru ca actioneaza pe cai triple, sau uneori cvadruple; au si efect antidepresiv (unele), calmant (majoritatea), sedativ (altele)

f. mai rar: betablocante (propanolol), inhibitoare ale canalelor de Calciu (verapamilul), blocante noradrenergice centrale (clonidina), suplimente gen PUFA (poly-unsaturated-fatty-acids), hormoni tiroidieni (levo-tiroxina)

Dupa cum vezi, avem o puzderie de pastile. Asta inseamna doua lucruri: ca avem solutii, dar ca nu sunt perfecte.
Majoritatea medicilor psihiatri, cand au un pacient cu o tulburare de anxietate, vor prescrie o benzodiazepina, sau un antidepresiv. Este important sa stii asta dinainte sa ajungi la medic.

De asemenea, este foarte important sa stii ca ambele medicamente se iau regulat pentru o perioada de minim 3 luni, de obicei 6 luni, cu prelungire pana la 1 an.

Nu in ultimul rand, majoritatea medicamentelor trebuie luate zilnic, la aceeasi ora, si nu "la nevoie".

Cea mai frecvent prescrisa benzodiazepina este Xanax-ul. Substanta activa este alprazolam. A avut un succes enorm pentru ca actioneaza repede, si se elimina relativ repede din organism; in fapt, asta este si marea lui problema. Efectul lui asupra reierului nu este intotdeauna stabil, astfel ca dupa o perioada se instaleaza toleranta si dependenta. Chiar daca in prezent Xanax este incadrat la categoria "droguri cu risc mic sau foarte mic de abuz", nu este mai putin adevarat ca majoritatea pacientilor ajung sa abuzeze Xanax-ul, fie si prin aceea ca vor lua extra-doze.

Alti medici inca prefera sa prescrie Diazepam. "Batranul" diazepam este un medicament bun, util, dar este foarte sedativ motiv pentru care multi pacienti se plang ca-i transforma intr-o "leguma" pe parcursul zilei; afecteaza puterea de concentrare si memoria de scurta durata, si luat pe termen lung poate da dependenta.

Intr-un numar de cazuri, medicul psihiatru va prescrie din start doua medicamente. Exista o serie de studii care spun ca, in multe tulburari de anxietate, dupa ce medicatia rezolva "anxietatea" ramane, in urma, depresia. Iata de ce intr-un numar de cazuri fie vei primi un antidepresiv pe langa benzodiazepina, sau, a treia solutie, doar un antidepresiv gen citalopram, escitalopram, fluoxetina, paroxetina, tianeptina, sau doxepina. Lista poate continua, acestea sunt cele mai frecvente.

Antidepresivele au nevoie de 8 - 10 zile sa intre in actiune, desi unele studii sugereaza ca efectul s-ar simti mult mai devreme, chiar dintr-a patra zi. Sunt foarte eficiente, au un risc de dependenta mult mai mic. La un numar mic de persoane, insa, numite generic "metabolizatori lenti" (slow metabolizers), antidepresivele prescrise cu usurinta provoaca agitatie, neliniste interioara, impulsivitate, agresivitate, si in anumite cazuri anxietate severa, delir, halucinatii, si ganduri suicidare.

Daca medicul tau iti prescrie oricare dintre aceste doua tratamente, si iti propune "sa va vedeti in 6 luni", sugereaza-i sa va vedeti in doua saptamani, sau maxim o luna. Daca prezinti oricare dintre simptomele de mai sus, iar medicul tau nu e disponibil, du-te la Camera de Garda, spune ce medicatie ai, si cere o re-evaluare.

Am sa vorbesc, pe final, despre efectul anxiolitic al propanololului. Propanololul este o substanta care scade tensiunea arteriala, si are si un efect anti-aritmic. De obicei e folosit de cardiologi, in doze care pleaca de la 40 de miligrame in sus. In doze mici, insa, propanololul este un bun anxiolitic "la nevoie". Daca problema ta e ca in anumite situatii devii anxios (vorbit in public, inaintea unui examen, stress excesiv la lucru), si cu conditia sa nu ai tensiunea mica, sau probleme de inima, propanolul poate fi o optiune buna. Problema cu propanololul este ca incetineste bataile inimii, ceea ce pentru unii poate fi neplacut. De asemenea, are un usor efect sedativ.

Nu in ultimul rand, disparitia "anxietatii confortabile" la unele persoane poate fi, in sine, mai anxiogena. Iata de ce, daca iau propanolol, se vor simti tensionate. Ca si cu celalalte optiuni, pastreaza o relatie apropiata cu medicul.


Ultimele randuri sunt pentru tine, cel care bei sa-ti calmezi anxietatea. Pentru tine, cel care mananci excesiv ca sa te "simti mai bine". Pentru tine care fumezi tigara de la tigara pentru ca asa nu-ti tremura mana; cel care lucrezi pana tarziu pentru ca doar asa poti sa pastrezi "controlul" asupra vietii tale.

Daca ce am scris mai sus despre limitele tratamentului medicamentos al anxietatii ti se pare ca e periculos, inmulteste cu 1000. Este de o mie de ori mai periculos ce faci, spontan, acum. Nu e niciodata prea tarziu sa ceri, si sa primesti, ajutor. Si sa ai o viata mai buna.

G.

Sursa: http://andreanum.wordpress.com/2008/01/03/despre-anxiolitice/

multumim Clara