Vindecă-ţi pielea
Autor: Ludmila Fluture
Pielea reprezintă cel mai mare organ al corpului nostru şi cel mai sensibil în acelaşi timp. Ea joacă un rol nebănuit în activarea celulelor sistemului imunitar ce protejează organismul de boli.
Faptul că este cea mai expusă faţă de mediul extern o face să fie vulnerabilă.
Datorită relaţiei strânse cu sistemul nervos, pielea este foarte sensibilă la evenimente emoţionale. Devine palidă şi umedă când ne este frică, se îmbujorează când suntem stânjeniţi şi străluceşte când suntem fericiţi. Furia, depresia şi exaltarea provoacă pielii schimbări subtile şi măsurabile.
În urma a nenumărate studii s-a demonstrat faptul că dificultăţile emoţionale sunt cele care provoacă bolile dermatologice. Sentimentele îşi găsesc de cele mai multe ori drumul către suprafaţă prin piele. Iar efectele pot fi devastatoare pentru cel în cauză. Îmbucurător este faptul că toate aceste simptome pot fi diminuate sau chiar să dispară utilizând anumite metode şi tehnici, susţine Ted A. Grossbart. Acesta confirmă faptul că pielea suferindă încearcă să satisfacă nevoile primare de dragoste, respect şi protecţie sau să rezolve problemele apărute cu mult timp în urmă, pe vremea când aceste nevoi nu erau satisfăcute. Pentru a începe să-ţi eliberezi pielea de povara emoţională, trebuie să identifici şi să înţelegi sarcina pe care încearcă să o ducă la îndeplinire. Următoarele sarcini sunt cel mai des întâlnite.
1. Împlinirea nevoii de dragoste şi protecţie
Iubirea necondiţionată a părinţilor este indispensabilă în cresterea şi dezvoltarea armonioasă a unui copil. Privarea copilului de această dragoste lasă un gol, un vid emoţional, ce devorează tot respectul şi dragostea pe care le primeşte mai târziu pe parcursul vieţii, fără a putea compensa deficitul. Spre exemplu, o eczemă infantilă severă poate exprima durerea şi singurătatea copilului atunci când este părăsit. Această eczemă poate reapare ori de câte ori persoana retrăieţte acest " abandon "( când este părăsită de către prieten, soţ sau copil).
2. Eliberarea de furie
Furia este reacţia resimţită atunci când nevoile emoţionale de bază nu sunt îndeplinite. Atunci când nu este exprimată sau când este negată, de cele mai multe ori o întoarcem împortiva propriei fiinţe. Iar pielea exprimă cel mai bine acest lucru.
Apariţia negilor reprezintă doar unul dintre simptomele ce indică o furie neexprimată.
3. Încercarea de a prelua controlul
Un copil poate primi dragoste din abundenţă şi totuşi să-i fie negată o altă nevoie esenţială: respectul. Când părinţii oferă dragoste după propria schemă, în conformitate cu nevoile lor, ei refuză acest respect. Un exemplu clasic este cel al mamei care îl forţează pe copil să se îmbrace atunci când ei îi este frig şi îi dă un pahar cu lapte atunci când ei îi este sete.
Persoanele cărora nu li se oferă respect în perioada copilăriei, încearcă la maturitate să controleze pe ceilelţi prin diverse modalităţi: devenind agresori, manipilatori sau alergici.
4. Pielea spune că nu eşti perfect
Strălucirea din ochii părinţilor este materia primă a stimei de sine a copilului - un sens solid şi sănătos al propriei sale valori. Când părinţii nu reuşesc să hrănească această stimă de sine, copiii cresc deprimaţi şi supăraţi pe ei înşişi, incapabilisă-şi recunoascăpunctele tari şi calităţile. Acneea este o afecţiune ce apare adesea la astfel de persoane.
Boala de piele înseamnă probleme la graniţa dintre tine şi ceilalţi: rezolvarea problemei de fond va necesita schimbări la felul în care interacţionezi cu ei. Însă, mai întâi, trebuie să înveţi să te vezi aşa cum eşti cu adevărat - pe sub piele.
Faptul că este cea mai expusă faţă de mediul extern o face să fie vulnerabilă.
Datorită relaţiei strânse cu sistemul nervos, pielea este foarte sensibilă la evenimente emoţionale. Devine palidă şi umedă când ne este frică, se îmbujorează când suntem stânjeniţi şi străluceşte când suntem fericiţi. Furia, depresia şi exaltarea provoacă pielii schimbări subtile şi măsurabile.
În urma a nenumărate studii s-a demonstrat faptul că dificultăţile emoţionale sunt cele care provoacă bolile dermatologice. Sentimentele îşi găsesc de cele mai multe ori drumul către suprafaţă prin piele. Iar efectele pot fi devastatoare pentru cel în cauză. Îmbucurător este faptul că toate aceste simptome pot fi diminuate sau chiar să dispară utilizând anumite metode şi tehnici, susţine Ted A. Grossbart. Acesta confirmă faptul că pielea suferindă încearcă să satisfacă nevoile primare de dragoste, respect şi protecţie sau să rezolve problemele apărute cu mult timp în urmă, pe vremea când aceste nevoi nu erau satisfăcute. Pentru a începe să-ţi eliberezi pielea de povara emoţională, trebuie să identifici şi să înţelegi sarcina pe care încearcă să o ducă la îndeplinire. Următoarele sarcini sunt cel mai des întâlnite.
1. Împlinirea nevoii de dragoste şi protecţie
Iubirea necondiţionată a părinţilor este indispensabilă în cresterea şi dezvoltarea armonioasă a unui copil. Privarea copilului de această dragoste lasă un gol, un vid emoţional, ce devorează tot respectul şi dragostea pe care le primeşte mai târziu pe parcursul vieţii, fără a putea compensa deficitul. Spre exemplu, o eczemă infantilă severă poate exprima durerea şi singurătatea copilului atunci când este părăsit. Această eczemă poate reapare ori de câte ori persoana retrăieţte acest " abandon "( când este părăsită de către prieten, soţ sau copil).
2. Eliberarea de furie
Furia este reacţia resimţită atunci când nevoile emoţionale de bază nu sunt îndeplinite. Atunci când nu este exprimată sau când este negată, de cele mai multe ori o întoarcem împortiva propriei fiinţe. Iar pielea exprimă cel mai bine acest lucru.
Apariţia negilor reprezintă doar unul dintre simptomele ce indică o furie neexprimată.
3. Încercarea de a prelua controlul
Un copil poate primi dragoste din abundenţă şi totuşi să-i fie negată o altă nevoie esenţială: respectul. Când părinţii oferă dragoste după propria schemă, în conformitate cu nevoile lor, ei refuză acest respect. Un exemplu clasic este cel al mamei care îl forţează pe copil să se îmbrace atunci când ei îi este frig şi îi dă un pahar cu lapte atunci când ei îi este sete.
Persoanele cărora nu li se oferă respect în perioada copilăriei, încearcă la maturitate să controleze pe ceilelţi prin diverse modalităţi: devenind agresori, manipilatori sau alergici.
4. Pielea spune că nu eşti perfect
Strălucirea din ochii părinţilor este materia primă a stimei de sine a copilului - un sens solid şi sănătos al propriei sale valori. Când părinţii nu reuşesc să hrănească această stimă de sine, copiii cresc deprimaţi şi supăraţi pe ei înşişi, incapabilisă-şi recunoascăpunctele tari şi calităţile. Acneea este o afecţiune ce apare adesea la astfel de persoane.
Boala de piele înseamnă probleme la graniţa dintre tine şi ceilalţi: rezolvarea problemei de fond va necesita schimbări la felul în care interacţionezi cu ei. Însă, mai întâi, trebuie să înveţi să te vezi aşa cum eşti cu adevărat - pe sub piele.