Fericirea indusă de consumul de substanțe

În căutarea fericirii oamenii au găsit și căi mai scurte, cu efect rapid, chiar dacă temporar: medicamente, droguri, tutun, alcool. Deși cercetarea în domeniul fericirii și a stării de bine este amplă, există prea puține cercetări care să vizeze relația dintre substanțele adictive și fericire. (1)

Medicamentele antidepresive

Dezvoltarea remarcabilă din domeniul medicinei și farmacologiei a dus la apariția unei mari diversități de formule care pot trata și ameliora deficite care ne influențează negativ starea de bine: dificultăți ale memoriei, depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, oboseală, etc. Suntem din ce în ce mai interesați de acele substanțe care pot acționa la nivelul chimic al creierului nostru pentru a ne oferi o mai bună stare de spirit.

Nu doar indivizii sunt atrași de acestea, dar și companiile farmaceutice mizează tot mai mult pe promovarea unor soluții care promit „fericirea” datorită acțiunii pe care o au în reglarea producției de hormoni ai fericirii. Dacă inițial aceste medicamente erau prescrise strict pentru tratarea unor condiții psihiatrice, astăzi se folosesc frecvent și pentru suprimarea nefericirii. Poate cel mai cunoscut astfel de antidepresiv este Prozac, numit sugestiv și „aspirina emoțională” din cauza utilizării sale abuzive pentru inducerea unei stări de bine. Acest medicament influențează modul în care percepem afectiv stimulii externi – sunt reduse sursele de griji și potențiale pericole și vedem mai degrabă oportunitățile. Astfel de medicamente modifică nivelul obișnuit al stării noastre de fericire, îmbunătățind-o și cosmetizând-o. (2), (3), (4), (5)

Lăsând la o parte efectele negative pe care consumul de medicamente le poate implica, se pune problema eticii în ceea ce privește posibilitatea de a ne induce singuri starea de fericire prin consumul de astfel de droguri. Dacă putem apela la chirurgia estetică pentru a ne remodela corpul, pentru a ne simți mai bine în propria piele și a fi mai fericiți, ce ne-ar împiedica să nu acționăm invaziv și asupra sistemului nostru nervos? Această polemică rămâne deschisă. Pe de o parte sunt invocate argumente precum necesitatea de a explora cât mai mult creierul uman, de a găsi soluții pentru a ne depăși limitele și a face față cerințelor din ce în ce mai stricte ale timpului în care trăim. Oponenții atrag însă atenția asupra dependenței pe care o dau medicamentele, asupra efectelor adverse asupra creierului și a organismului, dar și asupra apariției unor efecte pe termen lung necunoscute încă. (3), (4)

Drogurile

Drogurile au capacitatea de a acționa asupra neurotransmițătorilor, în special asupra dopaminei, și de a le mări nivelul de producție la nivelul creierului. Dopamina stimulează centrul plăcerii și al recompenselor din creier, astfel că imediat după consum, drogurile au un efect euforic asupra persoanei, dar în același timp provoacă dependență, pentru că aceasta va simți nevoia imperioasă de a consuma din nou drogul pentru a retrăi stările plăcute. (6)

Un studiu publicat în 2005 realizat pe consumatori de droguri din Thailanda, un stat în care se înregistrează un consum ridicat de droguri, a arătat că indiferent de durata adicției (sub 12 luni sau peste 24 de luni) nivelul fericirii, respectiv al stării de bine, este scăzut. (7)

Rezultatele unei cercetări realizate în 2013 pe elevi de liceu care consumau droguri au arătat de asemenea că drogurile nu corelează pozitiv cu nivelul stării de bine. Substanțele consumate menționate de adolescenți au fost marijuana, halucinogenele, cocaina, ecstasy și alte neurostimulente care se obțineau cu prescriere medicală. Dintre acestea marijuana a avut rata cea mai mare a efectelor negative provocate.

Autorii studiului au revizuit lucrările anterioare care au vizat legătura dintre consumul de marijuana și nivelul de fericire indus și majoritatea menționau efectele negative pe care această substanță le produce asupra stării psihice: anxietate, accentuarea depresiei și chiar tentative de sinucidere. Cercetările nu au stabilit însă o legătură clară între consumul de marijuana și apariția depresiei, ci mai degrabă renunțarea la dependență a cauzat sentimentele negative. În alte studii consumul de marijuana a fost legat de încercarea tinerilor de a se integra într-un grup sau ca metodă de a găsi fericirea. Totuși, deși folosite ca o formă de a gestiona mai bine situațiile dificile cu care indivizii se confruntă, drogurile au ca efect instalarea anxietatății. Cercetarea trebuie însă aprofundată pentru a se ajunge la concluzii unanime privind efectul imediat, dar și pe termen lung al drogurilor. (8)

Alcoolul

Consumul de alcool are efecte similare cu ale drogurilor, respectiv stimularea producției de dopamină la nivelul creierului, provocând senzația de plăcere, ceea ce explică de ce unele persoane apelează la această metodă zi de zi.

Pe termen scurt alcoolul are efecte pozitive: acționează ca un sedativ, îmbunătățește starea de spirit, relaxează și ajută individul să renunțe la inhibiții, favorizând capacitatea de a lega relații cu ceilalți. Pe termen lung însă un consum abuziv de alcool va determina organismul să se obișnuiască cu un nivel ridicat de dopamină, astfel încât va fi nevoie de cantități din ce în ce mai mari de alcool pentru a resimți starea plăcută de la început. Cu alte cuvinte apare dependența, iar înlăturarea acestei adicții poate avea repercusiuni importante asupra stării de bine generale. (6)

Primele studii în ceea ce privește consumul de alcool și nivelul fericirii, realizate în SUA în anii 1967, respectiv 1980, au sugerat că persoanele care beau ocazional și care nu au avut probleme cauzate de acest consum au declarat că se simt mult mai fericite decât consumatorii medii și cei cu un consum ridicat, respectiv cei dependenți (mai multe băuturi pe zi). De asemenea, cei cu un consum ridicat și-au evaluat nivelul de fericire ca fiind mult mai bun decât al consumatorilor medii, fapt explicat de cercetători printr-o eroare de auto-evaluare sau prin nevoia alcoolicilor de a nega adevăratele emoții și stări pe care le resimțeau. (1)

Un studiu publicat în 2001 a ilustrat faptul că genul și starea de bine subiectivă influențează modul în care oamenii consumă alcool: femeile au tendința să consume mai mult alcool atunci când se confruntă cu un nivel scăzut al stării de bine psihologice, în timp ce bărbații se orientează mai mult spre alcool atunci când au o stare de sănătate mai bună. (9)

Genul intervine și în cazul efectelor resimțite la nivel general după consumul de alcool: un studiu realizat în Australia în 2008 a arătat că femeile care nu consumă deloc alcool au un nivel sub medie al stării de bine generale, spre deosebire de bărbații, care chiar dacă nu beau alcool deloc, acest lucru nu pare să îi dezavantajeze. De asemenea, bărbații care consumă zilnic alcool raportează un nivel mai bun al stării de bine, spre deosebire de femei, la care un consum zilnic de băuturi alcoolice corelează cu o stare normală a nivelului de fericire. (1)

Jens Christoffer Skogen este autorul unei cercetări realizate în Norvegia pentru a evidenția relația dintre consumul de alcool și starea de bine psihologică. Rezultatele obținute au fost surprinzătoare: persoanele cu consumul cel mai ridicat de alcool sunt cele mai predispuse spre anxietate, dar în același timp cei care nu consumă deloc alcool au șansele cele mai mari (chiar decât cei care sunt băutori înrăiți) să sufere de depresie. Posibile explicații ale acestor corelații ar putea fi că persoanele care consumă alcool au o mai mare ușurință de a intra în contact cu persoane noi și de a socializa sub efectul moderat al alcoolului, spre deosebire de cei care nu beau deloc și care uneori se pot simți excluși din grupul celor care consumă astfel de băuturi.

Este posibil de asemenea ca abstinenții din cadrul studiului de față să fi renunțat la alcool din cauza unor probleme de sănătate, ceea ce i-a făcut acum să se confrunte cu simptome de depresie și nu în ultimul rând, există tendința ca persoanele care suferă de boli cronice și cărora le este interzis să bea alcool să fie mai melancolice. În ciuda acestor rezultate, autorii nu recomandă în niciun caz persoanelor care nu consumă alcool să înceapă să bea, pentru că este posibil să existe și anumite trăsături de personalitate care să explice aceste corelații obținute, dar care nu au fost evidențiate încă. (10), (11), (12)

Fumatul

Fumatul este un viciu care atrage și menține dependența prin crearea unei rutine și prin oferirea unei metode de coping (metodă de a face față unor evenimente negative) sau ca pretext de socializare, de aceea renunțarea la fumat poate părea dificilă sau chiar imposibilă pentru unii fumători, lăsând la o parte dependența fizică a organismului de nicotină. (13)

Nicotina din fumul de țigară inhalat în timpul fumatului acționează și ea asupra dopaminei, rezultând o senzație de plăcere care apare imediat. Pe lângă dopamină, fumatul activează și alte molecule din creier, numite opioide endogene, care la rândul lor au efecte asupra accentuării sentimentelor pozitive și inhibării celor negative. (14)

O comparație realizată în cadrul unui studiu între fumători, nefumători (persoane care nu au fumat niciodată) și cei care au renunțat la fumat de mai bine de 1 an a ilustrat faptul că aceștia din urmă s-au evaluat ca fiind mult mai fericiți decât fumătorii și decât cei care nu au fumat niciodată. Concluzia autorilor a fost că fumatul poate scădea nivelul de fericire, însă renunțarea la fumat îi poate face pe oameni mai nefericiți chiar decât cei care nu au fumat niciodată. (15)

Fericirea indusă (fie că vorbim de medicamente, alcool, droguri sau alte substanțe cu efecte miraculoase) nu este una autentică. Vorbim mai degrabă despre o stare plăcută de scurtă durată, căreia la puțin timp după ce se estompează îi urmează nevoie imperioasă de a consuma din nou acel stimulent. Pe termen lung, un consum abuziv va duce la dependență și la repercusiuni grave asupra sănătății și a stării de bine generale, tulburări de natură psihică, excluderea din anumite grupuri sau chiar favorizarea unei morți premature.