Expunerea timpurie la antibiotice poate provoca astm bronșic și alergii permanente
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Rutgers arată că bacteriile saprofite de la nivelul tractului digestiv sunt afectate de expunerea precoce la antibiotice, astfel putând apărea anumite afecÈ›iuni precum astmul sau alergiile. Conform oamenilor de È™tiință, părinÈ›ii ar trebui să evite pe cât posibil administrarea de antibiotice copiilor mici, deoarece acest obicei poate creÈ™te riscul apariÈ›iei unor modificări patologice ale organismului pe termen lung.
Martin Blaser, directorul Centrului pentru Biotehnologie Avansată È™i Medicină de la universitatea americană, afirmă că antibioticele se află printre cele mai utilizate medicamente la copii, în ciuda faptului că afectarea microflorei intestinale È™i a funcÈ›iilor metabolice de către acestea a fost demonstrată anterior în urma studiilor. Lucrarea a fost realizată prin intermediul unor experimente pe È™oarecii de laborator, aceÈ™tia primind la vârsta de cinci zile trei tipuri de soluÈ›ii în vederea evaluării efectelor antibioticelor asupra microbiomului intestinal. Astfel, primul grup a primit apă, cel de-al doilea a primit azitromicină, iar cel de-al treilea a primit amoxicilină. Ulterior, după ce È™oarecii au crescut, cercetătorii i-au expus la un alergen comun derivat din acarieni, observându-se astfel că È™oarecii din cele două grupuri care au primit antibiotic, în special cei care au primit azitromicină, au prezentat rate mai crescute de apariÈ›ie a unor răspunsuri imune specifice reacÈ›iilor alergice.
Timothy Borbet, autorul principal al studiului, a fost primul în cadrul studiului care a propus urmărirea posibilității ca expunerea în timpul copilăriei să fie în mod exclusiv răspunzătoare de apariÈ›ia alergiei È™i a astmului, astfel că a transplantat probe de fecale bogate în bacterii saprofite de la un set de È™oareci la altul, fără ca aceÈ™tia să fi fost expuÈ™i anterior la vreun agent patogen. Astfel s-a observat că È™oarecii care au primit probe modificate cu antibiotice nu au prezentat o rată mai mare de dezvoltare a răspunsurilor imune decât cei care nu au primit antibiotice, sugerând astfel că administrarea acestora este periculoasă doar în timpul copilăriei. De menÈ›ionat, însă, este È™i faptul că descendenÈ›ii È™oarecilor care au primit probe modificate cu antibiotice au înregistrat reacÈ›ii imune mai severe la alergenii obiÈ™nuiÈ›i decât cei ai căror părinÈ›i nu au fost expuÈ™i la antibiotice. Blaser evidenÈ›iază È™i faptul că experimentul a fost atent controlat, singura variabilă fiind reprezentată de expunerea la antibiotice.
sursa: Science Daily
foto: Rutgers Today
Martin Blaser, directorul Centrului pentru Biotehnologie Avansată È™i Medicină de la universitatea americană, afirmă că antibioticele se află printre cele mai utilizate medicamente la copii, în ciuda faptului că afectarea microflorei intestinale È™i a funcÈ›iilor metabolice de către acestea a fost demonstrată anterior în urma studiilor. Lucrarea a fost realizată prin intermediul unor experimente pe È™oarecii de laborator, aceÈ™tia primind la vârsta de cinci zile trei tipuri de soluÈ›ii în vederea evaluării efectelor antibioticelor asupra microbiomului intestinal. Astfel, primul grup a primit apă, cel de-al doilea a primit azitromicină, iar cel de-al treilea a primit amoxicilină. Ulterior, după ce È™oarecii au crescut, cercetătorii i-au expus la un alergen comun derivat din acarieni, observându-se astfel că È™oarecii din cele două grupuri care au primit antibiotic, în special cei care au primit azitromicină, au prezentat rate mai crescute de apariÈ›ie a unor răspunsuri imune specifice reacÈ›iilor alergice.
Timothy Borbet, autorul principal al studiului, a fost primul în cadrul studiului care a propus urmărirea posibilității ca expunerea în timpul copilăriei să fie în mod exclusiv răspunzătoare de apariÈ›ia alergiei È™i a astmului, astfel că a transplantat probe de fecale bogate în bacterii saprofite de la un set de È™oareci la altul, fără ca aceÈ™tia să fi fost expuÈ™i anterior la vreun agent patogen. Astfel s-a observat că È™oarecii care au primit probe modificate cu antibiotice nu au prezentat o rată mai mare de dezvoltare a răspunsurilor imune decât cei care nu au primit antibiotice, sugerând astfel că administrarea acestora este periculoasă doar în timpul copilăriei. De menÈ›ionat, însă, este È™i faptul că descendenÈ›ii È™oarecilor care au primit probe modificate cu antibiotice au înregistrat reacÈ›ii imune mai severe la alergenii obiÈ™nuiÈ›i decât cei ai căror părinÈ›i nu au fost expuÈ™i la antibiotice. Blaser evidenÈ›iază È™i faptul că experimentul a fost atent controlat, singura variabilă fiind reprezentată de expunerea la antibiotice.
sursa: Science Daily
foto: Rutgers Today
Data actualizare: 03-08-2022 | creare: 03-08-2022 | Vizite: 517
Bibliografie
Early exposure to antibiotics can cause permanent asthma and allergies, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/07/220728134111.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Descoperire importantă în tratamentul principalei cauze de insuficiență renală la copii
- Îngrijirea de tip mamă-cangur reduce mortalitatea infantilă
- Conversațiile dintre copil și părinte în timpul petrecut urmărind televizorul pot îmbunătății nivelul de curiozitate al copilului
- Copiii ale căror mame prezintă SOP au un risc crescut de a dezvolta boli ale copilăriei
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Urgent, vă rog! Administrare antibiotic si antitermic copil 5 ani
- Bebe 1 luna
- Un ajutor vă rog - antibiotice la bebeluș de o lună
- Stafilococ aerius
- Pneumococ nas, anemie, tratament in branula la domiciliu, încă bolnav.
- Bebeluș de 1 lună și 2 săptămâni
- Izoniazida