Expunerea sugarului la virusul herpes poate provoca probleme de memorie mai târziu în viață

Herpes simplex virus (HSV) este un virus ADN neurotrop care rămâne latent în neuronii senzoriali. La adulți, reactivările pot fi asimptomatice sau pot declanșa leziuni veziculare, encefalită și alte forme de inflamație severă. În cazurile de infecție neonatală (nHSV), daunele directe în sistemul nervos și răspunsul inflamator pot cauza handicap neurologic permanent sau chiar deces. Deși terapiile antivirale pot reduce severitatea, nu există încă un vaccin sau tratament definitiv pentru a eradica HSV.
Studii anterioare au sugerat o potențială asociere între HSV și Alzheimer - o boală neurodegenerativă caracterizată de pierdere de memorie și declin cognitiv. Mecanismele care leagă infecția cu HSV de tulburările cognitive pe termen lung nu sunt pe deplin înțelese. Acest studiu condus de Dartmouth, în colaborare cu Harvard Medical School și publicat în jurnalul PLoS Pathogens își propune să elucideze efectul unei infecții neonatale subclinice (asimptomatice) asupra funcțiilor cognitive ulterioare la șoareci.

Metodologie și model experimental

• Modelul murin: Nou-născuți (ziua 1 de viață) infectați intranazal cu doze mici de HSV tip 1 și tip 2 (100 PFU și, respectiv, 75 PFU). S-au ales doze ce nu declanșează simptome acute severe sau mortalitate ridicată, dar permit instalarea unei infecții persistente.
• Evaluarea persistenței virale: S-a măsurat prezența genomului viral și a transcrierilor specifice (LAT) în creier la 5 zile și 6 luni post-infecție (dpi și mpi).
• Testele comportamentale și cognitive:  

• Novel Object Recognition (NOR) și Novel Object Location (NOL) - evaluează memoria de recunoaștere și orientare spațială.  
• Modified Barnes Maze (MBM) - testează învățarea spațială și flexibilitatea comportamentală (capacitatea de a se adapta la schimbarea poziției ieșirii).  
• dPAL (different Paired-Associate Learning) - format de testare pe sistem touchscreen pentru evaluarea memoriei spațiale dependente de hipocamp.

• Rolul imunității materne: S-a comparat evoluția șoarecilor ai căror mame au fost imunizate cu o tulpină HSV-2 atenuată vs. puii proveniți din mame non-imune.

Rezultate

Infecția neonatală cu doze mici de HSV (asimptomatică)

• A permis păstrarea unei rate înalte de supraviețuire (peste 90% la 100 PFU).  
• După 5 zile, ARN viral și proteine specifice HSV au fost detectate în mai multe regiuni ale creierului (inclusiv trunchi cerebral, hipotalamus, cortex).  
• La 6 luni post-infecție, un subset de șoareci prezenta încă genom viral și transcrieri LAT în creier, sugerând infecție persistentă în SNC.

Deficite cognitive și comportamentale pe termen lung

• Novel Object Recognition (NOR): șoarecii infectați neonatal au prezentat dificultăți în a deosebi obiectul nou față de cel familiar, indicând deficite de memorie de recunoaștere.  
• Novel Object Location (NOL): similar, la 4-5 luni post-infecție, șoarecii infectați nu recunoșteau corect locația nouă a obiectului, evidențiind probleme de memorie spațială.  
• Modified Barnes Maze (MBM): în faza de inversare (când ieșirea era mutată), șoarecii infectați au arătat întârziere în adaptare și mai multe erori, sugerând afectarea flexibilității comportamentale (implică cortexul prefrontal).  
• dPAL: șoarecii infectați și-au însușit mai greu sarcina inițială pe touchscreen, necesitând mai multe corecții, confirmând un deficit în învățarea spațială și memorie asociativă.

Protecția oferită de imunitatea maternă

• Puii născuți din mame vaccinate cu un virus HSV-2 atenuat (dl5-29) nu au prezentat urme de antigen viral în creier și nu au dezvoltat deficite de memorie la testele comportamentale.  
• Această descoperire evidențiază rolul critic al anticorpilor materni în împiedicarea infecției neonatale și a consecințelor cognitiv-comportamentale.

Siguranța tulpinii vaccinale

• Infecția neonatală cu tulpina atenuată dl5-29 nu a generat deficite de memorie (spre deosebire de HSV sălbatic), susținând posibilitatea utilizării acesteia ca vaccin sigur.

Concluzii și implicații

• Efecte pe termen lung ale unei infecții aparent inofensive: Studiul arată că o infecție neonatală „ascunsă” (fără semne clinice evidente) poate afecta memoria și adaptabilitatea comportamentală la maturitate.
• Persistența virusului în SNC: Detectarea genomului HSV și a transcrierilor LAT după 6 luni sugerează că virusul rămâne activ transcripțional, contribuind probabil la inflamație cronică și neurodegenerare.
• Relevanța pentru boala Alzheimer: Deficitele de memorie spațială, recunoaștere și flexibilitate comportamentală seamănă cu simptomele precoce ale bolii Alzheimer, întărind ipoteza conform căreia infecțiile virale (ex. HSV) pot fi factori de risc pentru dezvoltarea demențelor neurodegenerative.
• Valoarea imunității materne și vaccinurilor: Rezultatele sugerează că imunizarea preventivă poate reduce sau elimina infecția SNC și deficitele cognitive în rândul puilor infectați. Acest fapt susține ideea unei strategii de prevenție (vaccinare) mai ales la mame, pentru a proteja nou-născuții împotriva nHSV.

Expunerea neonatală la doze scăzute de HSV poate rămâne nedetectată, dar lasă amprente cognitive și comportamentale pe termen lung. Studiul demonstrează importanța imunizării materne pentru a preveni aceste efecte și contribuie la înțelegerea potențialului HSV în declanșarea unor procese similare cu cele din bolile neurodegenerative.