Encefalita ca manifestare a infecției cu SARS-CoV-2

Encefalita reprezintă inflamația parenchimului cerebral cauzată cel mai frecvent de o infecție virală. Frecvența acestei afecțiuni este destul de rară, însă severitatea sa este importantă. Diagnosticul precoce și tratamentul instituit timpuriu sunt esențiale pentru a preveni o evoluție nefavorabilă.

Datele epidemiologice sugerează faptul că anual sunt diagnosticate aproximativ 6.000 de cazuri noi de encefalită în Anglia.

În termeni practici, encefalita impune un diagnostic cert stabilit cât mai repede. Pentru a realiza acest deziderat, se impune efectuarea puncției lombare și extragerea lichidului cerebrospinal. Analiza lichidului obținut va indica prezența inflamației sistemului nervos central, precum și agentul cauzator (1).

Cum poate COVID-19 să determine encefalită?

Deși au fost descrise manifestări neurologice în cazul infecțiilor cu diferite tipuri de coronavirus, encefalita este o manifestare neobișnuită pentru SARS-CoV-2, fiind auto-limitată (2). Cu toate acestea, manifestările neurologice sunt fie rezultatul pătrunderii virusului la nivelul sistemului nervos central în mod direct, fie o manifestare autoimună apărută după infecția virală.

Mecanismul prin care SARS-CoV-2 poate determina encefalită nu este pe deplin cunoscut. Au fost propuse mai multe mecanisme prin care SARS-CoV-2 poate afecta sistemul nervos. Astfel, prin afectarea terminațiilor nervoase senzitive sau motorii, virusul poate fi transportat cu ajutorul proteinelor motorii (dineină și kinezină) în sens retrograd sau anterograd până la neuroni, generând disfuncții neuronale și inflamație limitată la anumite zone.

Studii recente au lansat o ipoteză conform căreia alte bacterii dăunătoare pot distruge bariera hemato-encefalică, generând infecții cerebrale secundare, pierderea vederii, convulsii și senzație de vărsătură la pacienții infectați cu SARS-CoV-2 (3) (4).

Care sunt simptomele encefalitei COVID-19?

Simptomatologia este de cele mai multe ori nespecifică. Tabloul clinic este variabil, persoanele afectate pot acuza manifestări ușoare precum febră și tuse sau chiar pneumonie și disfuncții ale altor organe. Datorită limitării inflamației la anumite zone, semnele inflamației pot fi modeste sau chiar absente.

Studiile recente au identificat la pacienții diagnosticați COVID-19, o serie de simptome asemănătoare cu cele experimentate în cazul infecțiilor intracraniene:

• Cefalee;
• Tulburări de cunoștință;
• Pierderea gustului și a mirosului;
• Manifestări epileptice.

De asemenea, pacienții pot prezenta manifestări tipice encefalitei:

• Iritabilitate;
• Confuzie;
• Manifestări psihotice;
• Pierderea sensibilității;
• Ataxie.

Cum diagnosticăm encefalita COVID-19?

Majoritatea cazurilor au fost identificate corelând manifestările clinice cu explorările de laborator.

Diagnosticul cert al infecției COVID-19 este stabilit prin metoda Real Time PCR, folosind probe de tipul exudatului nazal sau nazo-faringian. Manifestările infecției COVID-19 preced manifestările neurologice cu aproximativ 17 zile, deși au fost descrise cazuri rare în care febra stările confuzionale precedau tusea și febra cu 2 zile.

Explorările specifice pentru diagnosticul encefalitei includ:

• Explorări imagistice – IRM cerebral sau CT cerebral pot evidenția edemul difuz al parenchimului cerebral; pot identifica alte cauze ale simptomatologiei;
• Puncția lombară – extragerea lichidului cerebrospinal prin executarea unei puncții lombare este o metodă dificil de realizat. Analiza lichidului cerebrospinal aduce informații valoroase despre prezența unei infecții sau inflamații, iar uneori poate fi identificat agentul cauzator. În majoritatea cazurilor de COVID-19 asociat cu encefalită, analiza lichidului cerebrospinal a evidențiat pleocitoză limfocitară și un nivel ridial al proteinelor.
• Electroencefalograma (EEG) – activitatea electrică cerebrală poate fi înregistrată folosind electrozi speciali, plasați pe scalpul pacientului. Un traseu anormal poate sugera diagnosticul de encefalită;
• Biopsia cerebrală – în cazurile severe, când starea de sănătate se agravează, iar răspunsul la tratament întârzie să apară, medicul clinician poate recomanda efectuarea biopsiei cerebrale. Această metodă invazivă impune recoltarea unui fragment de țesut cerebral și analizarea sa în laborator (1) (5).

Tratament

Nu există un tratament specific pentru encefalita ca manifestare a infecției cu SARS-CoV-2. Pacienții primesc tratament empiric pentru pneumonii bacteriene și encefalite virale. Au fost studiate scheme terapeutice cu diferite medicamente antivirale și antibacteriene, trofice cerebrale și hidroxiclorochină, însă acestea nu au dovedit eficiență. De asemenea, severitatea cazurilor impune intubarea orotraheală și ventilația mecanică a pacienților, precum și transferul într-o unitate de terapie intensivă dotată corespunzător (5).