Efectul diuretic

©

Autor:

Efectul diuretic

Efectul diuretic se referă la capacitatea unei substanțe sau a unui medicament de a crește producția de urină în organism. Acest efect poate ajuta la eliminarea excesului de lichide din corp și poate fi folosit în tratamentul unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială, edemele sau insuficiența cardiacă congestivă. Diureticele acționează prin diferite mecanisme pentru a stimula eliminarea apei și sărurilor din organism prin urină. Este important să se folosească diureticele conform indicațiilor medicului, deoarece utilizarea lor necorespunzătoare poate avea efecte adverse.

Medicamentele diuretice se recomandă în diverse situații medicale, iar decizia de a le utiliza depinde de evaluarea unui medic. Câteva dintre situațiile în care pot fi recomandate diuretice sunt:

  • Hipertensiune arterială (tensiune arterială ridicată): Diureticele pot ajuta la reducerea presiunii arteriale prin eliminarea excesului de lichid din organism și scăderea volumului de sânge.
  • Insuficiență cardiacă congestivă: Diureticele pot fi utilizate pentru a reduce edemele și acumularea de lichide în plămâni și țesuturi la pacienții cu insuficiență cardiacă.
  • Edeme: Diureticele pot fi prescrise pentru a trata edemele asociate cu diverse condiții medicale, cum ar fi boala renală, boala hepatică sau sindromul premenstrual.
  • Afecțiuni renale: În unele cazuri de boală renală, diureticele pot fi utilizate pentru a menține echilibrul lichidelor și electroliților în organism.
  • Litiază renală (piatră la rinichi): Diureticele pot fi prescrise pentru a preveni formarea de calculi renali sau pentru a ajuta la eliminarea acestora (1).


Este esențial să se utilizeze diureticele doar sub supravegherea unui medic și în conformitate cu indicațiile acestuia, deoarece aceste medicamente pot avea efecte secundare și pot afecta echilibrul de apă și electroliți din organism. Auto-medicația cu diuretice nu este recomandată.

Pot fi folosite diureticele în afecțiunile respiratorii?

Diureticele pot fi utilizate în anumite afecțiuni respiratorii, mai ales în cazurile de edem pulmonar (lichid în plămâni). Iată câteva afecțiuni respiratorii în care diureticele pot fi folosite:

  • Insuficiență cardiacă congestivă (ICC): Diureticele pot fi prescrise pentru pacienții cu ICC pentru a reduce umflarea și edemele la nivelul plămânilor și a facilita respirația. Aceste medicamente ajută la eliminarea excesului de lichid din plămâni.
  • Edem pulmonar acut: Diureticele pot fi administrate în situații de urgență atunci când pacienții prezintă edem pulmonar acut, care pot amenința viața. Scăderea rapidă a lichidului din plămâni este crucială în astfel de cazuri.
  • Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) severă: În cazurile avansate de BPOC, pacienții pot dezvolta edeme pulmonare și pot beneficia de diuretice pentru a le reduce și a îmbunătăți funcția respiratorie.


Este important de menționat că utilizarea diureticelor în afecțiuni respiratorii trebuie să fie prescrisă și monitorizată de un medic specializat în pneumologie sau cardiologie.

Mă ajută diureticele când am picioarele umflate?

Da, diureticele pot fi utilizate pentru a ajuta la reducerea umflăturilor sau edemelor la nivelul picioarelor. Edemele la nivelul picioarelor pot fi cauzate de diverse condiții medicale, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, boala renală, boala hepatică sau alte probleme de sănătate. Diureticele acționează prin eliminarea excesului de lichid din organism prin urină, ceea ce poate duce la scăderea edemelor.

Edemele pot avea cauze variate, iar administrarea necorespunzătoare a diureticelor poate avea efecte secundare și poate afecta echilibrul de apă și electroliți din organism. Prin urmare, nu este recomandat să utilizați diuretice fără ca un medic să stabilească cauza specifică a umflăturilor la nivelul picioarelor.

Care sunt tipurile de diuretice?

Există mai multe clase de medicamente diuretice, iar alegerea specifică a unui diuretic depinde de indicațiile medicale și de nevoile individuale ale pacientului. Iată câteva dintre cele mai comune clase de diuretice și exemple de medicamente din fiecare categorie:

1. Diuretice tiazidice:

  • Hidroclorotiazid
  • Clortalidon

2. Diuretice cu buclorhidiazidă:

  • Buclizina
  • Furosemid

3. Diuretice cu asocieri de buclorhidiazidă și tiazide:

  • Metolazonă

4. Diuretice de ansă:

  • Furosemid
  • Bumetanid

5. Diuretice economice de potasiu:

  • Spironolactonă
  • Eplerenonă

6. Diuretice osmotice:

  • Manitol

7. Diuretice de așa-numită "acțiune ascunsă":

  • Amilorid
  • Triamteren


Fiecare dintre aceste clase de diuretice are mecanisme de acțiune specifice și poate fi utilizată în funcție de situația clinică și de nevoile pacientului. Este important ca un medic sau cu un profesionist din domeniul sănătății să vă evalueze, pentru a determina ce tip de diuretic este potrivit într-o anumită situație și pentru a monitoriza orice efecte secundare sau interacțiuni cu alte medicamente (2).

În ce parte a zilei trebuie luate diureticele?

Momentul potrivit pentru a lua diuretice poate varia în funcție de tipul specific de diuretic și de recomandările medicului. În general, majoritatea diureticelor sunt administrate dimineața pentru a evita tulburările de somn din cauza urinării frecvente pe timp de noapte. Totuși, există câteva aspecte importante de luat în considerare:

  • Diuretice tiazidice și cu buclorhidiazidă: Aceste tipuri de diuretice sunt de obicei luate dimineața pentru a reduce riscul de urinare frecventă pe timpul nopții.
  • Diuretice de ansă: Diureticele de ansă, cum ar fi furosemidul, pot determina o eliminare mai rapidă a lichidului din organism și pot necesita administrare mai devreme în zi pentru a evita efectele pe timpul nopții. Cu toate acestea, medicul va stabili momentul optim pentru administrarea lor.
  • Diuretice economice de potasiu: Aceste diuretice pot fi luate în orice moment al zilei, dar pot fi administrate de obicei dimineața pentru a evita depleția de potasiu.
  • Diuretice osmotice: Administrarea diureticelor osmotice poate varia în funcție de indicații, dar de obicei sunt luate dimineața sau conform recomandărilor medicului.


Este esențial să urmați întotdeauna instrucțiunile medicului cu privire la momentul și doza de administrare a diureticelor. De asemenea, este important să vă monitorizați simptomele și să comunicați orice schimbări sau efecte secundare semnificative medicului dumneavoastră.

Care sunt efectele adverse ale diureticelor?

Diureticele pot avea efecte adverse, iar acestea pot varia în funcție de tipul de diuretic, doza și reacțiile individuale ale fiecărei persoane. Efectele adverse comune asociate cu diuretice sunt:

  • Dezechilibre electrolitice: Diureticele pot duce la pierderea excesivă de potasiu, sodiu, calciu și alte electroliți din organism, ceea ce poate cauza probleme precum crampe musculare, slăbiciune, aritmii cardiace sau niveluri anormale de calciu în sânge.
  • Deshidratare: Deoarece diureticele măresc eliminarea de urină, acestea pot cauza deshidratare, ceea ce poate duce la sete excesivă, uscăciunea gurii, scăderea tensiunii arteriale și amețeli.
  • Hipotensiune arterială (tensiune arterială scăzută): Diureticele pot determina o scădere a tensiunii arteriale, ceea ce poate duce la leșin sau amețeli, mai ales la schimbarea poziției corpului (ortostatism).
  • Urinare frecventă: Un efect secundar comun al diureticelor este urinarea frecventă, ceea ce poate deranja somnul sau activitățile zilnice.
  • Hiperglicemie: Anumite diuretice pot influența nivelurile de zahăr din sânge, crescând riscul de hiperglicemie (niveluri ridicate de zahăr în sânge), în special la persoanele cu diabet zaharat.
  • Reacții alergice: În rare cazuri, diureticele pot cauza reacții alergice, cum ar fi erupții cutanate, mâncărimi sau dificultăți de respirație.
  • Disfuncție renală: Diureticele pot afecta funcția renală, în special în cazurile de utilizare necorespunzătoare sau prelungită (3).


Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre orice efecte secundare sau îngrijorări legate de utilizarea diureticelor. Medicul poate ajusta doza sau poate recomanda monitorizarea mai atentă a parametrilor biologici în timpul tratamentului cu diuretice pentru a minimiza riscul de efecte adverse.

Ce investigații sunt necesare pentru monitorizarea efectului diuretic?

Pentru a monitoriza efectul diuretic și a evalua corectitudinea utilizării diureticelor, medicul poate solicita următoarele investigații și teste:

  • Monitorizarea tensiunii arteriale: Deoarece diureticele sunt adesea utilizate pentru a trata hipertensiunea arterială, este important ca medicul să monitorizeze regulat tensiunea arterială a pacientului pentru a evalua eficacitatea tratamentului.
  • Analize de sânge: Se pot efectua analize de sânge pentru a măsura nivelurile de electroliți (sodiu, potasiu, calciu) și a verifica dacă nu există dezechilibre în urma utilizării diureticelor.
  • Analize de urină: Analizele de urină pot ajuta la evaluarea concentrației de sodiu și potasiu din urină, ceea ce poate oferi informații despre modul în care diureticele afectează excreția acestor electroliți.
  • Măsurarea greutății corporale: Monitorizarea regulată a greutății corporale poate ajuta la observarea schimbărilor semnificative, în special în cazurile de retenție de lichide sau edeme.
  • EKG (electrocardiogramă): Pentru pacienții care iau diuretice care pot afecta nivelurile de potasiu, medicul poate solicita un EKG pentru a verifica activitatea electrică a inimii și pentru a depista eventuale aritmii cardiace.
  • Imagistica: În anumite situații, precum edemul pulmonar, medicul poate solicita imagini precum radiografii toracice sau ecocardiografie pentru a evalua starea plămânilor și a inimii.


Monitorizarea efectului diuretic este importantă pentru a asigura utilizarea corectă a medicamentelor și pentru a evita efectele secundare sau dezechilibrele periculoase de electroliți (5).


Data actualizare: 07-09-2023 | creare: 07-09-2023 | Vizite: 758
Bibliografie
1. Arumugham VB, Shahin MH. Therapeutic Uses of Diuretic Agents. [Updated 2023 May 29]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557838/
2. Kehrenberg, M. C. A., & Bachmann, H. S. (2022). Diuretics: a contemporary pharmacological classification?. Naunyn-Schmiedeberg's archives of pharmacology, 395(6), 619–627. https://doi.org/10.1007/s00210-022-02228-0
3. Sica D. A. (2004). Diuretic-related side effects: development and treatment. Journal of clinical hypertension (Greenwich, Conn.), 6(9), 532–540. https://doi.org/10.1111/j.1524-6175.2004.03789.x
4. Sarafidis, P. A., Georgianos, P. I., & Lasaridis, A. N. (2010). Diuretics in clinical practice. Part I: mechanisms of action, pharmacological effects and clinical indications of diuretic compounds. Expert opinion on drug safety, 9(2), 243–257. https://doi.org/10.1517/14740330903499240
5. Islam M. S. (2018). The Art and Science of Using Diuretics in the Treatment of Heart Failure in Diverse Clinical Settings. Advances in experimental medicine and biology, 1067, 47–65. https://doi.org/10.1007/5584_2018_182
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum