Efectul anxietății asupra riscului de demență de orice cauză (analiză longitudinală)

Demența afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel global, cu previziuni care indică o creștere semnificativă până în 2050. Această condiție, a șaptea cauză principală de deces la nivel global în 2020, generează costuri economice și sociale enorme. Anxietatea, recunoscută ca factor de risc modificabil, a fost studiată în contextul demenței, dar rezultatele anterioare au fost inconcludente, majoritatea studiilor măsurând anxietatea doar la un moment dat.
Cercetarea publcată în Journal of the American Geriatrics Society își propune să exploreze impactul anxietății cronice, rezolvate și de debut recent asupra riscului de demență de orice cauză, precum și efectul momentului expunerii la anxietate asupra acestui risc, utilizând datele longitudinale de la participanții în vârstă din comunitatea din Newcastle, Australia.

Studiul a utilizat datele din Studiul Comunitar Hunter, excluzând persoanele cu demență la bază și cele fără date complete. Anxietatea a fost evaluată folosind Scala de Distres Psihologic Kessler (K10), iar demența a fost identificată prin codurile ICD-10 și datele de la registrele de sănătate. Analiza a inclus regresia Fine și Gray pentru a evalua hazardul subdistribuției efectului grupurilor de anxietate asupra funcției de incidență cumulativă, cu decesul ca eveniment concurent.

Rezultate

Analiza a inclus 2.132 de participanți, dintre care 64 au dezvoltat demență. Anxietatea cronică și anxietatea de debut recent au fost asociate cu un risc crescut de demență, în timp ce anxietatea rezolvată nu a prezentat un risc semnificativ. De asemenea, expunerea la anxietate înainte de vârsta de 70 de ani a fost asociată cu un risc mai mare de demență comparativ cu expunerea după această vârstă.

Excluderea cazurilor de demență și deceselor din primii 5 ani a confirmat rezultatele inițiale, indicând că asocierea dintre anxietate și demență nu este explicată prin cauzalitate inversă. De asemenea, analiza datelor lipsă a arătat efecte similare, ceea ce sugerează că pierderea datelor nu a avut un impact semnificativ asupra estimărilor efectului.

Rezultate

Acest studiu este primul care abordează asocierea dintre diferențele temporale ale anxietății și riscul de demență de orice cauză. Rezultatele subliniază că anxietatea cronică și anxietatea de debut recent pot crește riscul de demență, sugerând că managementul anxietății în rândul adulților de vârstă mijlocie și a celor „tineri” mai în vârstă ar putea reduce riscul de demență mai târziu în viață.

Descoperirile indică faptul că anxietatea ar putea fi un factor de risc modificabil pentru demență, accentuând importanța abordării anxietății ca parte a strategiilor de prevenire a demenței. Acest studiu evidențiază necesitatea unor intervenții timpurii și personalizate pentru a minimiza impactul pe termen lung al anxietății asupra sănătății cognitive.

sursa: News Medical