Efectele interdicțiilor privind avortul în SUA: creșterea natalității și a mortalității infantile

Politicile privind avortul în Statele Unite au suferit modificări rapide începând cu 2021, marcate de implementarea unor interdicții complete sau de șase săptămâni în mai multe state. Aceste schimbări au culminat cu decizia Curții Supreme din iunie 2022 în cazul Dobbs v. Jackson Women’s Health Organization, care a permis statelor să impună restricții severe asupra avortului.
În urma acestor modificări, cercetătorii de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health au analizat impactul interdicțiilor asupra natalității și mortalității infantile, utilizând date extinse privind nașterile și decesele infantile din SUA. Rezultatele evidențiază o creștere a natalității și a mortalității infantile în statele care au implementat interdicții, efectele fiind disproporționat mai mari în rândul grupurilor vulnerabile.

Creșterea natalității în statele cu interdicții privind avortul

Un prim studiu, intitulat „US Abortion Bans and Fertility” și publicat în JAMA, a evaluat schimbările în natalitate folosind date din certificate de naștere și recensăminte din perioada 2012-2023 pentru toate cele 50 de state și Districtul Columbia. Cercetătorii au aplicat un model Bayesian de date de tip panel, analizând impactul interdicțiilor asupra fertilității, diferențiat în funcție de:

• Vârstă
• Rasă și etnie
• Statut marital
• Nivel de educație
• Tipul de asigurare medicală

Rezultate

În cele 14 state cu interdicții, rata natalității a crescut în medie cu 1.01 nașteri per 1.000 de femei de vârstă reproductivă (60.55 observat vs. 59.54 așteptat). Aceasta se traduce într-un exces de 22.180 de nașteri între 2021 și 2023.

Creșterea totală a fertilității a fost de 1,70%, cu variații importante în funcție de subgrup:

• Indivizi aparținând minorităților rasiale: ~2% creștere
• Persoane necăsătorite: +1,79%
• Persoane sub 35 de ani: ~2%
• Beneficiari Medicaid: +2,41%
• Femei fără diplomă de colegiu:

• Diploma de liceu: +2,36%
• Studii universitare incomplete: +1,58%

Diferențe regionale

• Texas a avut cea mai mare creștere a natalității (+2,32%), urmat de Kentucky (+1,41%) și Mississippi (+1,35%).
• Statele din sud au înregistrat o dublare a creșterii natalității față de restul țării.
• Diferențele în natalitate între state s-au corelat în principal cu factorii demografici și economici: rasa, etnia și educația au explicat cea mai mare parte a variației.

Creșterea mortalității infantile după interdicțiile privind avortul

Un al doilea studiu, intitulat „US Abortion Bans and Infant Mortality”, a analizat date privind mortalitatea infantilă din certificatele de naștere și deces din perioada 2012-2023. Cercetătorii au utilizat un model Bayesian pentru a compara rata mortalității infantile în statele cu interdicții față de statele fără astfel de restricții.

Rezultate

• În statele cu interdicții privind avortul, rata mortalității infantile a crescut cu 5,60%, de la 5.93 la 6.26 decese la 1.000 de nașteri.
• Aceasta se traduce într-un exces de 478 de decese infantile în perioada analizată.

Creșterea mortalității infantile a fost mai mare în rândul:

• Copiilor de culoare: +10.98% (11.81 observat vs. 10.66 așteptat la 1.000 de nașteri), cu 265 decese în exces.
• Deceselor cauzate de anomalii congenitale: +10.87% (1.37 vs. 1.24 la 1.000 de nașteri).
• Deceselor fără legătură cu anomalii congenitale: 4.89 vs. 4.69 la 1.000 de nașteri.

Statele cele mai afectate

• Texas a fost unul dintre statele cu cele mai mari creșteri ale mortalității infantile (5.79 la 1.000 de nașteri vs. 5.30 așteptat).
• Statele sudice au fost cele mai afectate, în special cele cu cele mai slabe rezultate în sănătatea maternală și infantilă.

Interpretarea rezultatelor și implicațiile pentru sănătatea publică

Disparități socio-economice și rasiale

Ambele studii indică o creștere disproporționată a nașterilor și mortalității infantile în rândul populațiilor vulnerabile, inclusiv:

• Femeile tinere
• Persoanele necăsătorite
• Beneficiarii Medicaid
• Femeile fără studii superioare
• Persoanele de culoare și alte minorități rasiale

Aceste grupuri se confruntă deja cu acces limitat la îngrijire medicală prenatală și postnatală, ceea ce agravează riscurile asociate unei sarcini nedorite sau neplanificate.

Corelarea cu starea precară a sistemului de sănătate maternală

Statele care au implementat interdicții privind avortul sunt adesea aceleași state cu:

• Rate ridicate ale mortalității materne și infantile
• Acces limitat la îngrijire medicală de calitate
• Rata crescută a sărăciei

Prin urmare, creșterea natalității în aceste state amplifică presiunea asupra sistemului de sănătate, ceea ce poate contribui la creșterea deceselor infantile.

Comentariul experților și recomandările de politici publice

Alyssa Bilinski, cercetător la Brown University School of Public Health, a analizat rezultatele celor două studii într-un editorial publicat în JAMA, intitulat „Abortion May Be Controversial-Supporting Children and Families Need Not Be”.

Ea subliniază că:

• Accesul limitat la avort afectează sănătatea, siguranța economică și bunăstarea socială a femeilor și familiilor.
• Politicile care interzic avortul ar trebui însoțite de extinderea accesului la servicii pentru mame și copii, inclusiv:

• Extinderea Medicaid
• Concedii parentale plătite
• Accesibilizarea îngrijirii copilului
• Creșterea sprijinului financiar prin credit fiscal pentru copii

Direcții viitoare de cercetare

Studiile sugerează necesitatea unor investigații suplimentare pentru a evalua:

• Efectele pe termen lung ale restricțiilor asupra sănătății materne și infantile.
• Accesul la îngrijiri medicale în regiunile cu interdicții privind avortul.
• Impactul economic și social asupra familiilor afectate.

Concluzii

Cele două studii oferă dovezi clare că interdicțiile privind avortul din SUA au condus la creșteri semnificative ale natalității și mortalității infantile, afectând în mod disproporționat grupurile vulnerabile. Aceste descoperiri subliniază importanța adoptării unor măsuri de sprijin pentru mame și copii, pentru a preveni agravarea inegalităților în sănătate.