Dureri de burtă sau sub coaste în timpul alergării

Durerile abdominale resimțite în timpul alergării reprezintă o problemă destul de frecventă, majoritatea alergătorilor experimentând astfel de senzații cel puțin o dată pe parcursul vieții. Conform cercetărilor efectuate de-a lungul ultimilor ani, durerile de burtă sau cele de sub coaste din timpul alergării sunt mai frecvente la persoanele tinere și la sportivii fără experiență, cauzele nefiind pe deplin cunoscute. Factorii psihici, lipsa antrenamentului de încălzire, proasta gestionare a resurselor fizice și modul de antrenament alarmant, fără o progresie ponderată, par a fi cele mai plauzibile teorii care să susțină ipoteza conform căreia tinerii și sportivi fără experiență sunt mai predispuși să se confrunte cu astfel de probleme. Există, însă, multiple alte cauze care pot determina apariția disconfortului sau a durerilor în timpul alergării. (1) (2)

De ce apar durerile de burtă în timpul alergării?

Iritarea peritoneului parietal - durerile de burtă ar putea să fie cauzate de o frecare a peritoneului parietal pe cel visceral, din cauza unei distensii a stomacului sau a unei modificări de cantitate sau de vâscozitate a fluidului seros care lubrifiază cavitatea peritoneală. La momentul actual, iritarea peritoneului parietal pare să explice cel mai bine durerile apărute în timpul alergării. Peritoneul parietal traversează întreg peretele abdominal, astfel că poate fi explicată distribuția răspândită a durerilor. De asemenea, deoarece tinerii au o suprafață peritoneală mai mare decât cea a adulților, poate fi explicată și prevalența crescută a simptomului la tineri. (1)

Ingestia de alimente înainte de exercițiile fizice - durerile de burtă sau durerile sub coaste sunt mult mai frecvente la persoanele active care, înainte de a începe exercițiile fizice, consumă cantități crescute de alimente sau de lichide. Cercetătorii au descoperit că există o legătură directă între durerile abdominale și compoziția fluidelor ingerate premergător exercițiilor: băuturile bogate în carbohidrați cresc riscurile de apariție a durerilor în timp ce apă sau băuturile al căror conținut de carbohidrați este unul scăzut, au un efect limitat. (1) (2) (3)

Compresia nervilor costali - mișcările dinamice de extensie ale trunchiului efectuate regulat pot să determine o reducere a înălțimii discului intervertebral la anumite persoane, nervii intercostali devenind mult mai vulnerabili. De asemenea, mișcările oscilante pot genera spasme, care vor provoca dureri de intensitate crescută, cu precădere în regiunea lombară dreaptă. (1)

Sindromul ligamentului median arcuit - în cadrul acestei afecțiuni, ligamentul arcuat median presează pe artera celiacă și pe nervii din zona plexului celiac, determinând dureri abdominale în regiunea epigastrică care pot să se agraveze în timpul activităților fizice, inclusiv în timpul alergatului. Această condiție relativ rară poate să provoace, de asemenea, și diaree, greață sau vărsături. (5)

Ischemia intestinală - în timpul exercițiilor fizice, fluxul sanguin splanchnic este diminuat, o cantitate mai mare de sânge fiind distribuită către tegumente și celulele musculare. Exercițiile fizice de o intensitate crescută determină o scădere cu aproximativ 80% a fluxului de sânge splanchnic. Din acest motiv, pot să apară dureri de burtă, însă acestea nu sunt descrise precum durerile apărute în urma alergării. (1) (2)

Întinderea ligamentelor și a mușchilor - stresul mecanic asupra ligamentelor care susțin organele interne abdominale atașate la diafragmă, din cauza suprasolicitării prin intensificarea respirației, poate determina apariția durerilor. Anumite trăsături ale dureri de burtă din timpul alergării nu sunt întâlnite însă și în situația întinderii ligamentelor. Durerea resimțită în cazul unei întinderi ale ligamentelor și ale mușchilor este slab localizată, medială, de natură viscerală, diferită așadar de durerea abdominală cauzată de alergare, care este de regulă bine localizată, laterală și ascuțită. (1)

Tumorile măduvei, chisturile articulare, refluxul gastro-esofagian, încălzirea necorespunzătoare, condițiile ambientale pot provoca dureri de burtă sau sub coaste în timpul alergării, însă la momentul actual influența factorilor menționați este neconcludentă, fiind necesare studii și clarificări suplimentare. (1) (2) (4)

Metode de prevenție. Strategiile de prevenire includ:

Evitarea consumului de alimente sau de băuturi în cantități mari, cu cel puțin două ore înainte de începerea exercițiilor. Alimentele bogate în fibre sau grăsimi sunt adesea incriminate pentru starea de rău sau pentru durerile apărute în timpul exercițiului. Pentru o bună hidratare se recomandă consumul de apă sau de lichide fără acid, în orice moment al exercițiilor, cât și înainte de acestea, însă fără a se face excese. (1) (3) (4)

Realizarea de exerciții de încălzire: adaptarea corpului la respirația profundă și rapidă se poate face doar progresiv, astfel încât modificările fluxului circulator să nu se producă brusc. În lipsa exercițiilor de încălzire, riscurile de apariție a spasmelor laterale sau a durerilor de burtă sunt semnificativ mai mari. (4)

Tehnica respirației abdominale: poate avea multiple efecte pozitive asupra corpului, prin îmbunătățirea oxigenării și a circulației sângelui. De asemenea, există avantaje și ale modificării stilului de respirație (în locul respirației haotice să se abordeze un anumit model - de exemplu, la fiecare doi pași să fie efectuată o expirație profundă). Sportivii care reușesc să se concentreze pe respirație reduc stresul pus pe abdomen și trunchi, scăzând astfel șansele de a simți disconfort la alergare. (3) (4)

Pentru ameliorarea unei dureri de burtă apărută în timpul alergării poate să se recurgă la tehnica respirației profunde, în mai bine de un sfert dintre cazuri această metodă oferind rezultatele scontate. De asemenea, prin contractarea mușchilor abdominali în timp ce corpul este îndoit în față, modificarea posturii sau prin împingerea pe locul afectat este redusă severitatea durerii. (3) (4)

În cele mai multe situații, durerea abdominală asociată cu exercițiile fizice este tranzitorie, fiind suficient ca ritmul de alergare să fie încetinit sau ca alergarea să fie oprită, pentru ca durerea să cedeze. Atunci când sunt luate toate măsurile preventive, însă durerile continuă să apară la alergarea moderată, poate fi nevoie de o evaluare la medicul specialist (internist, gastroenterolog, fizioterapeut sau chiropractor). Conform unui studiu publicat în urmă cu cinci ani în Biblioteca Națională de Medicină din SUA, în mai bine de jumătate dintre cazuri durerile abdominale din timpul alergării sunt localizate în regiunea lombară dreaptă. (1) (2)