Autismul si dezechilibrele minerale
Autor: dr Stefan TIRON
Autismul si dezechilibrele minerale
Au existat multe controverse în ceea ce priveşte legătura dintre expunerea la mineralele toxice şi leziunile neurologice cerebrale asociate cu tulburările de învăţare şi de comportament la copii. Într-adevăr, cercetările arată că expunerea la metale grele precum plumbul şi mercurul poate interfera cu dezvoltarea cerebrală la vârste foarte fragede, chiar în doze mici, despre care anterior se credea că sunt inofensive.1-3
Copiii sunt în particular susceptibili la efectele nocive ale expunerii la metale grele deoarece:
1. sistemul lor nervos aflat în dezvoltare este mult mai sensibil
2. organismul lor absoarbe toxinele mai rapid şi le elimină mai lent decât cel al adulţilor
3. bariera hemato-encefalică nu este încă complet dezvoltată la copii.1,4
Mulţi specialişti în acest domeniu suspectează faptul că unele cazuri de autism sunt datorate efectelor nocive ale etil-mercurului, conţinut de conservantele prezente în compozitia anumitor vaccinuri. Această suspiciune se datorează faptului că simptomele neuro-comportamentale al intoxicaţiei cu mercur sunt în mare parte aceleaşi cu cele ale autismului.5 ca răspuns la presiunile exercitate de către FDA, Serviciul de Sănătate Publică al U.S. şi alte organizaţii de sănătate, producătorii de vaccinuri au început să elimine sau să reducă introducerea de etil-mercur în vaccinuri.6
În plus, unele studii au asociat prezenţa unor niveluri crescute de plumb cu autismul.7-9 Nivelurile crescute de plumb în firul de păr, semnificând o expunere pe termen lung la acest metal, au fost corelate cu o creştere a frecvenţei la copii a anomaliilor de comportament şi a tulburărilor de învăţare.10 Pe baza observaţiilor clinice, şi stibiul, mineral potenţial toxic prezent în materialele arse, reprezintă de asemenea o posibilă cauză de îngrijorare.
Indiferent de sursă, este important să reamintim că metalele grele sunt un pericol răspândit în mediul înconjurător copiilor, prin intermediul aerului, solului, apei, jucăriilor şi alimentelor. În plus, individualitatea biochimică a fiecărui copil joacă un rol important în producerea sau nu secundar expunerii a leziunilor neurologice. De exemplu, dovezile sugerează, că un copil autist are o capacitate mai scăzută de a detoxifia agenţii toxici din mediul la care este expus şi că această incapacitate îl poate predispune la leziuni neurologice asociate cu trăsături comportamentale caracteristice autismului.4
Balanţa nutriţională şi metabolismul normal sunt de asemenea foarte importante. Dr. Lynn Wecker şi colegii săi de la Louisiana State Medical Centre au observat că dezechilibrele nutriţionale ale organismului pot afecta neurotransmiterea şi pot produce modificări accentuate ale comportamentului, multe comune cu simptomele autismului. Din acest motiv, Dr. Wecker şi echipa sa au evaluat concentraţiile mineralelor în părul copiilor suferinzi de autism. Ei au găsit deficite clare ale calciului, cuprului, zincului şi cromului, atât de evidente încât le-au permis să diferenţieze copiii autişti de cei din lotul de control cu un grad mare de acurateţe, folosind doar rezultatele analizei minerale tisulare.11 Deficitele mineralelor nutritive pot creşte susceptibilitatea copiilor de a absorbi metale grele.
Deficitul de magneziu, de asemenea asociat cu tulburarea hiperactivă cu deficit de atenţie,12 poate fi semnificativ în cadrul autismului. O analiză a părinţilor copiilor cu autism, efectuata de către Dr. Bernard Rimland, fondatorul şi directorul Institutului de Cercetari in Autism, a găsit că tratamentul combinat cu vitamină B6 şi magneziu este terapia optimă pentru ameliorarea simptomelor autismului la copii, deşi eficienţa acestui tratament a fost controversată de către două studii recente.13,14
Analiza minerală tisulară reflectă expunerea cronică la metalele toxice şi deficitele nutritive pe termen lung, în timp ce determinările sanguine şi urinare arată efectele dezechilibrelor mai recente.
References:
• 1 Emory E, Pattillo D, Archibald E, Bayroh M, Sung F. Neurobehavioral effects of low-level lead exposure in human neonates. Am J Obstet Gynecol 1999;181:S2-S11.
• 2 Lanphear BP, Dietrich K, Auinger P, Cox C. Subclinical lead toxicity in U.S. children and adolescents [abstract #894]. APS/SPR Joint Meeting; 2000 May 12-16;Boston MA.
• 3 Wilson MA, Johnston MV, Goldstein GW, Blue ME. Neonatal lead exposure impairs development of rodent barrel field cortex. PNAS 2000;97(10):5540-5545.
• 4 Edelson SB, Cantor DS. Autism: Xenobiotic influences. Toxicology and industrial health 1998;14(4):553-563.
• 5 Autism: a unique form of mercury poisoning. Available at the Cure Autism Now Foundation website: http://www.canfoundation.org/newcansite/sciwatch/invest.html
• 6 Halsey NA. Limiting infant exposure to thimerosal in vaccines and other sources of mercury. JAMA. 1999 Nov 10;282(18):1763-6.
• 7 Cohen DJ, Johnson WT, Caparulo BK. Pica and elevated blood lead level in autistic and atypical children. Am J Dis Child 1976;130(1):47-48.
• 8 Accardo P, Whitman B, Caul J, Rolfe U. Autism and plumbism. A possible association. Clin Pediatr 1988;27(1):41-4.
• 9 Shannon M, Graef Jw. Lead intoxication in children with pervasive developmental disorders. J Toxicol Clin Toxicol 1996;34(2):177-81.
• 10 Tuthill RW. Hair lead levels related to childrenÕs classroom attention-deficit behavior. Arch Environ Health 1996;51(3):214-220.
• 11 Wecker L, Miller SB, Cochran SR, Dugger DL, Johnson WD. Trace element concentrations in hair from autistic children. J Ment Defic Res 1985;15-22.
• 12 Kozielec T, Starobrat-Hermelin B. Assessment of magnesium levels in children with attention deficit hyperactivity disorder (ADHD). Magnes Res;1997 Jun;10(2):143-8
• 13 Rimland B. Controversies in the treatment of autistic children: vitamin and drug therapy. J Child Neurol 1988;3 Suppl:S68-72.
• 14 Findling RL, Maxwell K, Scoteses-Wojtila L, Huang J, Yamashita T, Wiznitzer M. High-dose pyridoxine and magnesium administration in children with autistic disorder: an absence of salutary effects in a double-blind, placebo-controlled study. J Aut Dev Disord 1997;27(4):467-78.
Au existat multe controverse în ceea ce priveşte legătura dintre expunerea la mineralele toxice şi leziunile neurologice cerebrale asociate cu tulburările de învăţare şi de comportament la copii. Într-adevăr, cercetările arată că expunerea la metale grele precum plumbul şi mercurul poate interfera cu dezvoltarea cerebrală la vârste foarte fragede, chiar în doze mici, despre care anterior se credea că sunt inofensive.1-3
Copiii sunt în particular susceptibili la efectele nocive ale expunerii la metale grele deoarece:
1. sistemul lor nervos aflat în dezvoltare este mult mai sensibil
2. organismul lor absoarbe toxinele mai rapid şi le elimină mai lent decât cel al adulţilor
3. bariera hemato-encefalică nu este încă complet dezvoltată la copii.1,4
Mulţi specialişti în acest domeniu suspectează faptul că unele cazuri de autism sunt datorate efectelor nocive ale etil-mercurului, conţinut de conservantele prezente în compozitia anumitor vaccinuri. Această suspiciune se datorează faptului că simptomele neuro-comportamentale al intoxicaţiei cu mercur sunt în mare parte aceleaşi cu cele ale autismului.5 ca răspuns la presiunile exercitate de către FDA, Serviciul de Sănătate Publică al U.S. şi alte organizaţii de sănătate, producătorii de vaccinuri au început să elimine sau să reducă introducerea de etil-mercur în vaccinuri.6
În plus, unele studii au asociat prezenţa unor niveluri crescute de plumb cu autismul.7-9 Nivelurile crescute de plumb în firul de păr, semnificând o expunere pe termen lung la acest metal, au fost corelate cu o creştere a frecvenţei la copii a anomaliilor de comportament şi a tulburărilor de învăţare.10 Pe baza observaţiilor clinice, şi stibiul, mineral potenţial toxic prezent în materialele arse, reprezintă de asemenea o posibilă cauză de îngrijorare.
Indiferent de sursă, este important să reamintim că metalele grele sunt un pericol răspândit în mediul înconjurător copiilor, prin intermediul aerului, solului, apei, jucăriilor şi alimentelor. În plus, individualitatea biochimică a fiecărui copil joacă un rol important în producerea sau nu secundar expunerii a leziunilor neurologice. De exemplu, dovezile sugerează, că un copil autist are o capacitate mai scăzută de a detoxifia agenţii toxici din mediul la care este expus şi că această incapacitate îl poate predispune la leziuni neurologice asociate cu trăsături comportamentale caracteristice autismului.4
Balanţa nutriţională şi metabolismul normal sunt de asemenea foarte importante. Dr. Lynn Wecker şi colegii săi de la Louisiana State Medical Centre au observat că dezechilibrele nutriţionale ale organismului pot afecta neurotransmiterea şi pot produce modificări accentuate ale comportamentului, multe comune cu simptomele autismului. Din acest motiv, Dr. Wecker şi echipa sa au evaluat concentraţiile mineralelor în părul copiilor suferinzi de autism. Ei au găsit deficite clare ale calciului, cuprului, zincului şi cromului, atât de evidente încât le-au permis să diferenţieze copiii autişti de cei din lotul de control cu un grad mare de acurateţe, folosind doar rezultatele analizei minerale tisulare.11 Deficitele mineralelor nutritive pot creşte susceptibilitatea copiilor de a absorbi metale grele.
Deficitul de magneziu, de asemenea asociat cu tulburarea hiperactivă cu deficit de atenţie,12 poate fi semnificativ în cadrul autismului. O analiză a părinţilor copiilor cu autism, efectuata de către Dr. Bernard Rimland, fondatorul şi directorul Institutului de Cercetari in Autism, a găsit că tratamentul combinat cu vitamină B6 şi magneziu este terapia optimă pentru ameliorarea simptomelor autismului la copii, deşi eficienţa acestui tratament a fost controversată de către două studii recente.13,14
Analiza minerală tisulară reflectă expunerea cronică la metalele toxice şi deficitele nutritive pe termen lung, în timp ce determinările sanguine şi urinare arată efectele dezechilibrelor mai recente.
References:
• 1 Emory E, Pattillo D, Archibald E, Bayroh M, Sung F. Neurobehavioral effects of low-level lead exposure in human neonates. Am J Obstet Gynecol 1999;181:S2-S11.
• 2 Lanphear BP, Dietrich K, Auinger P, Cox C. Subclinical lead toxicity in U.S. children and adolescents [abstract #894]. APS/SPR Joint Meeting; 2000 May 12-16;Boston MA.
• 3 Wilson MA, Johnston MV, Goldstein GW, Blue ME. Neonatal lead exposure impairs development of rodent barrel field cortex. PNAS 2000;97(10):5540-5545.
• 4 Edelson SB, Cantor DS. Autism: Xenobiotic influences. Toxicology and industrial health 1998;14(4):553-563.
• 5 Autism: a unique form of mercury poisoning. Available at the Cure Autism Now Foundation website: http://www.canfoundation.org/newcansite/sciwatch/invest.html
• 6 Halsey NA. Limiting infant exposure to thimerosal in vaccines and other sources of mercury. JAMA. 1999 Nov 10;282(18):1763-6.
• 7 Cohen DJ, Johnson WT, Caparulo BK. Pica and elevated blood lead level in autistic and atypical children. Am J Dis Child 1976;130(1):47-48.
• 8 Accardo P, Whitman B, Caul J, Rolfe U. Autism and plumbism. A possible association. Clin Pediatr 1988;27(1):41-4.
• 9 Shannon M, Graef Jw. Lead intoxication in children with pervasive developmental disorders. J Toxicol Clin Toxicol 1996;34(2):177-81.
• 10 Tuthill RW. Hair lead levels related to childrenÕs classroom attention-deficit behavior. Arch Environ Health 1996;51(3):214-220.
• 11 Wecker L, Miller SB, Cochran SR, Dugger DL, Johnson WD. Trace element concentrations in hair from autistic children. J Ment Defic Res 1985;15-22.
• 12 Kozielec T, Starobrat-Hermelin B. Assessment of magnesium levels in children with attention deficit hyperactivity disorder (ADHD). Magnes Res;1997 Jun;10(2):143-8
• 13 Rimland B. Controversies in the treatment of autistic children: vitamin and drug therapy. J Child Neurol 1988;3 Suppl:S68-72.
• 14 Findling RL, Maxwell K, Scoteses-Wojtila L, Huang J, Yamashita T, Wiznitzer M. High-dose pyridoxine and magnesium administration in children with autistic disorder: an absence of salutary effects in a double-blind, placebo-controlled study. J Aut Dev Disord 1997;27(4):467-78.