Dispozitivul pentru detectarea bacteriilor din alimente

Un dispozitiv de înaltă precizie ar putea fi utilizat în viitor pentru detectarea bacteriilor din alimente, băuturi sau apă în doar două ore, mult mai rapid decât prin tehnicile tradiționale de laborator.

Unele bacterii dăunătoare pot fi prezente în alimente, sau alimentele pot fi ulterior contaminate. Bacteriile pot contamina alimentele în orice stadiu în timpul dezvoltării, recoltării, procesării, depozitării sau transportului. În timpul preparării alimentele pot fi contaminate în urma contactului cu obiecte, ustensile, vase sau suprafețe, numită contaminare încrucișată. Dacă alimentele nu sunt menținute în condiții optime, bacteriile se pot, de asemenea, înmulți.

Conform CDC - Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention), cei mai răspândiți patogeni din alimente sunt:

• Salmonella (din ouă sau carne, crude sau gătite insuficient, fructe sau legume contaminate, lapte nepasteurizat etc.);
• Clostridium perfringens (alimente depozitate necorespunzător etc.);
• Campylobacter (carne crudă sau gătită necorespunzător, lactate nepasteurizate, apă contaminată etc.);
• Staphylococcus aureus (lactate nepasteurizate, cărnuri procesate, alimente care intră în contact cu mâinile libere contaminate și nu sunt preparate ulterior, ca legume, produse de patiserie etc.);
• E. coli (cărnuri crude, lactate nepasteurizate etc.);
• Listeria monocytogenes (alimente congelate, lactate nepasteurizate, germeni cruzi, cărnuri crude sau gătite prea puțin, fructe de mare crude etc.);
• Toxoplasma gondii (carne gătită insuficient, carne contaminată, contactul cu fecale ale unui animal contaminat, apă contaminată etc.).

Citește mai multe despre toxiinfecția alimentară.

Cercetătorii din cadrul Institutului Tehnologic din Massachusettes au dezvoltat un sistem pentru detectarea bacteriilor din alimente, cu un cip care încorporează o moleculă de acid 3-mercapto-fenilboronic (3-MBPA), care atrage bacteriile și se leagă de ele.

Cipul este imersat într-o probă de aliment lichid sau semilichid (soluție) și ulterior este clătit cu un lichid tampon cu pH mare – acesta din urmă reduce componente ca zaharurile, grăsimile sau proteinele care provin din alimente, și lasă intacte bacteriile. Apoi, cipul este plasat în sistemul cu microscop special pentru smartphone. O aplicație măsoară bacterile prezente pe cip – poate detecta chiar și 100 celule bacteriene per 1 mililitru de soluție.

Rezultatele sunt obținute în aproximativ 2 ore. Prin comparație, metoda standard de realizare de culturi bacteriene din probe alimentare durează 2 zile, iar comparativ cu alte metode moderne, aceasta este mai precisă.


Sursa: New Atlas