Dispneea și oboseala sunt cele mai frecvente manifestări ale long-COVID-ului
În urma apariției pandemiei de SARS-CoV-2, cercetătorii au studiat intensiv efectele pe termen lung ale dezvoltării bolii COVID-19 și implicările acesteia în societate, economie și sănătate. Termenul de long-covid conturează ansamblul simptomatic reprezentat de dispnee inspiratorie, oboseală și stare generală alterată prezente și la 12 luni post-infectare.
Studiul s-a bazat pe analiza unor baze de date precum Embase, PubMed și Google Scholar. Pentru determinarea recuperării după infecție, pacienții analizați de cercetători au oferit acestora informații relevante despre starea lor de sănătate, simptomele încă prezente, nivelul de calitate al vieții și funcționalitatea lor de zi cu zi.
Cercetătorii au observat că o treime din pacienții care s-au recuperat după spitalizarea din urma infectării cu SARS-CoV-2 au continuat să prezinte oboseală și dispnee inspiratorie la patru luni după ce au fost externați, iar starea lor generală era sub nivelul mediu al populației. De asemenea, aceștia au avut nevoie de concedii medicale frecvente chiar și la 6 luni după recuperare și au trebuit să își ajusteze ritmul de la locul de muncă în funcție de starea lor de sănătate, ce s-a dovedit a fi mai precară decât înainte.
Efectele long-COVID-ului nu sunt o noutate, acestea fiind comune unor multiple infecții de tract respirator superior. Spre exemplu, un caz de infecție cu sechele post-infecțioase este reprezentat de pneumonia comunitară, a cărei riscuri de resimțire a oboselii sau a dispneei după șase săptămâni de la infectare sunt de 42%, respectiv 39%. Valorile asociate infecției cu COVID, însă, sunt mai mici, anume de 36% în cazul oboselii și de 29% pentru dispnee.
Prin intermediul studiului s-a descoperit și faptul că, pentru a prezenta simptome de long-COVID, persoanele infectate nu trebuie neapărat să necesite spitalizare. Au fost raportate cazuri de oboseală și dispnee la șase luni de la primul test pozitiv pentru SARS-CoV-2 la persoane care nu au făcut forme severe de boală, însă aceștia au ajuns să necesite consulturi medicale ulterior infectării cu o frecvență asemănătoare celor care au fost internați.
Cu toate acestea, studiul este limitat de caracterul subiectiv al declarațiilor pacienților, dar existența simptomelor asociate long-COVID-ului este o problemă pe care cercetătorii o studiază în continuare și doresc să o trateze.
sursa: News Medical
foto: Kleber Cordeiro / Shutterstock
Studiul s-a bazat pe analiza unor baze de date precum Embase, PubMed și Google Scholar. Pentru determinarea recuperării după infecție, pacienții analizați de cercetători au oferit acestora informații relevante despre starea lor de sănătate, simptomele încă prezente, nivelul de calitate al vieții și funcționalitatea lor de zi cu zi.
Cercetătorii au observat că o treime din pacienții care s-au recuperat după spitalizarea din urma infectării cu SARS-CoV-2 au continuat să prezinte oboseală și dispnee inspiratorie la patru luni după ce au fost externați, iar starea lor generală era sub nivelul mediu al populației. De asemenea, aceștia au avut nevoie de concedii medicale frecvente chiar și la 6 luni după recuperare și au trebuit să își ajusteze ritmul de la locul de muncă în funcție de starea lor de sănătate, ce s-a dovedit a fi mai precară decât înainte.
Efectele long-COVID-ului nu sunt o noutate, acestea fiind comune unor multiple infecții de tract respirator superior. Spre exemplu, un caz de infecție cu sechele post-infecțioase este reprezentat de pneumonia comunitară, a cărei riscuri de resimțire a oboselii sau a dispneei după șase săptămâni de la infectare sunt de 42%, respectiv 39%. Valorile asociate infecției cu COVID, însă, sunt mai mici, anume de 36% în cazul oboselii și de 29% pentru dispnee.
Prin intermediul studiului s-a descoperit și faptul că, pentru a prezenta simptome de long-COVID, persoanele infectate nu trebuie neapărat să necesite spitalizare. Au fost raportate cazuri de oboseală și dispnee la șase luni de la primul test pozitiv pentru SARS-CoV-2 la persoane care nu au făcut forme severe de boală, însă aceștia au ajuns să necesite consulturi medicale ulterior infectării cu o frecvență asemănătoare celor care au fost internați.
Cu toate acestea, studiul este limitat de caracterul subiectiv al declarațiilor pacienților, dar existența simptomelor asociate long-COVID-ului este o problemă pe care cercetătorii o studiază în continuare și doresc să o trateze.
sursa: News Medical
foto: Kleber Cordeiro / Shutterstock
Data actualizare: 28-03-2022 | creare: 28-03-2022 | Vizite: 606
Bibliografie
Breathlessness and fatigue most common in self reported long-COVID, link: https://www.news-medical.net/news/20220324/Breathlessness-and-fatigue-most-common-in-self-reported-long-COVID.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Explorarea fenomenului „happy hypoxia” la pacienții bolnavi de COVID-19
- Două medicamente aprobate de FDA pentru alte patologii par promițătoare împotriva COVID-19
- Fiecare reinfecție cu SARS-CoV-2 determină o boală mai gravă
- Efectele pe termen lung ale COVID-19 asupra sănătății mintale: persoanele cu simptome grave, predispuse riscului de depresie prelungită
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Respiratie grea, retractii ale pieptului la un copil de 3 ani si 9 luni
- Oboseala aproape permanenta, o usoara dispnee, scaune modificabile zilnic + dureri abdominale
- Ajutor! Sunt disperat, simtome aritmie / dispnee va rog sa ma ajutati.
- Caz nerezolvat
- Dispnee si alte simptome am probleme pulmonare?
- Febra moderata de 6 luni
- Dispnee
- Dispnee de repaus-vindecabila dupa ce se trateaza cauza?