Dieta joacă un rol esențial în modelarea microbiomului intestinal și a sănătății

Un studiu amplu, publicat în Nature Microbiology, a analizat modul în care diferitele tipuri de dietă influențează microbiomul intestinal și sănătatea. Cercetătorii au examinat probe biologice de la 21.561 de participanți (vegani, vegetarieni și omnivori) din SUA, Marea Britanie și Italia, descoperind că modelele alimentare influențează semnificativ compoziția microbiomului intestinal, inclusiv prezența microbilor asociați cu starea de sănătate.

Context

Microbiomul intestinal, alcătuit din microorganismele care trăiesc în intestine, joacă un rol crucial în sănătatea umană, influențând digestia, răspunsul imunitar și metabolismul. Până acum, puține studii la scară largă au investigat efectul diferitelor diete asupra microbiomului. Studiul coordonat de Nicola Segata, profesor de genetică la Universitatea din Trento, explorează impactul dietelor vegane, vegetariene și omnivore asupra compoziției microbiene.

Rezultatele studiului

• Diversitatea microbiomului intestinal

  • Dietele omnivore au arătat o diversitate microbiană mai mare decât cele vegane sau vegetariene.
  • Cu toate acestea, diversitatea microbiană nu este un indicator direct al sănătății microbiomului, calitatea și funcționalitatea bacteriilor fiind mai relevante.

• Semnături microbiene specifice fiecărui tip de dietă

  • Omnivori: Prezență crescută a bacteriilor asociate cu digestia cărnii (e.g., Alistipes putredinis) și a celor legate de inflamație și risc de cancer de colon (e.g., Ruminococcus torques, Bilophila wadsworthia).
  • Vegani: Bacterii implicate în fermentarea fibrelor (e.g., Bacteroides și Firmicutes), care produc acizi grași cu lanț scurt, cum ar fi butiratul, cu efecte antiinflamatoare și beneficii metabolice.
  • Vegetarieni: Prezența Streptococcus thermophilus, asociată consumului de lactate, în special iaurturi.

• Calitatea dietei și sănătatea microbiomului

  • Independența față de tipul de dietă, persoanele cu diete mai sănătoase (mai multe alimente pe bază de plante și mai puține produse de origine animală procesate) au prezentat o compoziție microbiană mai favorabilă.
  • Veganii au avut cel mai mic număr de bacterii asociate cu alimentele procesate, dar cele mai multe bacterii provenite din fructe și legume.

• Transferul bacteriilor din alimente în microbiom

  • Cercetătorii au observat că bacteriile din alimente pot contribui direct la microbiom, cu variații semnificative în funcție de dietă. Veganii au avut cele mai multe bacterii provenite din fructe și legume, în timp ce vegetarienii și omnivorii au avut mai multe bacterii asociate cu lactatele.

Implicații și concluzii

• Diversitatea alimentară contează: Studiul subliniază importanța unei diete variate, bogate în alimente pe bază de plante, pentru sănătatea microbiomului intestinal.
• Evitarea cărnii și lactatelor: Nu aduce automat beneficii dacă nu este însoțită de un consum crescut de alimente vegetale de calitate.
• Nutriția de precizie: Cercetarea face parte dintr-un proiect mai amplu care urmărește să identifice beneficiile dietelor personalizate în funcție de microbiomul specific al fiecărei persoane sau grup.

„Cantitatea și diversitatea alimentelor pe bază de plante au un impact foarte pozitiv asupra microbiomului,” afirmă Nicola Segata. „Recomandarea generală este consumul crescut de alimente bogate în fibre și diversificarea alimentelor.”