Diagnostic: Cancer! Cât timp mai am de trăit?

©

Autor:

Diagnostic: Cancer! Cât timp mai am de trăit?

Cancerul este una dintre cele mai grave afecțiuni întâlnite în rândul populației la nivel mondial, nu doar simptomatologiei zgomotoase şi complicațiilor severe pe care această boală le implică, ci şi datorită ratei scăzute de supraviețuire prin lipsa unui tratament corespunzător.

Cancerul poate fi definit ca un proces patologic apărut în organism, care presupube activarea unor celule tumorale, care mai apoi se localizează în diferite organe sau porțiuni ale corpului uman, cu invadarea şi alterarea tuturor proceselor celulare fiziologice prezente în zona respectiva şi metastazarea la distanță, prin intermediul circulației sangvine şi limfatice sau prin continuitate, în organele şi segmnentele învecinate. [1], 2], [5]

Modul în care o afecțiune neoplazică poate determina decesul

Cu toții ştim că majoritatea bolilor neoplazice duc la deces, mai ales atunci când nu este administrat tratamentul antineoplazic corespunzător sau când boala este depistată în stadii avansate de evoluție.

Cu toate acestea, este important de reținut faptul că există afecțiuni neoplazice cu evoluție îndelungată, care nu duc întotdeauna la deces, în aceste cazuri de multe ori decesul fiind cauzat de o altă morbiditate.

De fapt, decesul apare în evoluția unei afecțiuni neoplazice atunci când este afectat de către procesul tumoral un organ vital, precum cordul, plămânii, ficatul, creierul sau rinichii. Afecțiunile neoplazice precum sânul, glanda tiroidă, pielea, ochiul, glandele salivare, etc., nu vor determina apariția decesului în mod direct. Pe parcursul evoluției bolii, procesul tumoral din aceste localizări se poate extinde la unul dintre organele cu funcție vitală în organism, în acest caz decesul instalându-se în urma invadării şi alterării funcției organului respectiv, prin insuficiență de organ.

Decesele apărute în urma localizării sau diseminării secundare a procesului tumoral la nivelul organelor vitale, poate apărea prin următoarele mecanisme:

  • Insuficiență de organ, în cazul tumorilor cu localizare cardiacă, renală, insuficiență respiratorie în tumorile pulmonare, etc.
  • Accident vascular cerebral ischemic sau hemoragic, în cazul tumorilor cerebrale voluminoase care determină depresia structurilor din jur.
  • Embolie pulmonară sau infarct miocardic prin părunderea unui embol sau tromb tumoral în circulația sistemică, care, prin intermediul torentului sangvin, poate ajunge într-una din arterele pulmonare sau la nivelul cordului, determinând obstrucționarea şi ischemia regiunii respective.
  • Hemoragie masivă cu şoc hipovolemic. Unele formatiuni tumorale maligne, precum tumorile apărute în regiunea capului şi a gâtului, localizate în vecinătatea unor vase mari de sânge, pot invada acele vase cu declanşarea unei hemoragii masive, cu riscul unui şoc hemoragic.
  • Sepsis. Unele formatiuni tumorale maligne precum tumorile mamare voluminoase sau tumorile apărute în sfera ORL, cu extravazaea procesului tumoral la piele, în lipsa unei igiene corespunzătoare şi prin folosirea unor pansamente nesterile, se pot suprainfecta cu generarea unui proces septic în absența tratamentului corespunzător.
  • Asfixie. În rândul bolnavilor diagnosticați cu diferite neoplasme de căi respiratorii voluminoase, în evoluție, prin dezvoltarea exagerată a formațiunii tumorale şi în lipsa tratamentului chirurgical, se poate ajunge la asfixie.
  • Hemoragie şi şoc hemoragic. Tumorile maligne cu localizare la nivelul aparatului digestiv (precum tumorilesofagiene, gastrice, etc.), pot determina apariția unor hemoragiilor digestive superioare sau inferioare.


Totodată, au fost înregistrate numeroase cazuri de afecțiuni neoplazice care s-au soldat cu deces prin mielosupresie sau şoc anafilactic, ambele fiind datorate tratamentului chimioterapic administrat.

Anumite medicamente citostatice, precum antraciclinele, Metotrexatul, 5-Fluorouracolul, etc., pot determina apariția leucopeniei, a trombocitopeniei şi a anemiei. În acest caz este necesară întreruperea tratamentului citostatic şi inițierea măsurilor de refacere a măduvei hematogene, precum corticoterapie, masă eritrocitară, masă trombocitară sau sânge integral. Continuarea administrării tratamentului chimioterapic în lipsa refacerii măduvei hematogene poate duce la deces prin insuficiență medulară.

De asemenea, au fost descrise numeroase cazuri de şoc analfilactic în rândul persoanelor cu boli neoplazice, apărut în urma administrării unei anumite substanțe citostatice. În acest caz, în lipsa intervenției de urgență cu hemisuccinat de hidrocortizon pe cale intravenoasă, poate apărea decesul prin hipersensibilitatea organismului gazdă față de substanța medicamentoasă administrată. [1], [2], [5]

De ce anumite boli neoplazice sunt mai rapide în evoluție decât altele?

Evoluția unei boli neoplazice şi durata de supraviețuire depinde foarte mult de localizarea formațiunii tumorale, de tipul histologic, de apariția metastazelor, de vârsta şi statusul biologic al persoanei respective de comorbidități.

Revenind la cele amintite anterior, anumite boli neoplazice evoluează mai rapid spre exitus (deces) prin afectarea organelor vitale. Cu cât o tumoră malignă este localizată mai aproape de un organ vital, cu atât riscul de extindere înspre acel organ este mai mare. Totodată, unele studii de cercetare susțin că afecțiunile neoplazice care se extind pe cale hematogenă prezintă o rată de supraviețuire mai mică în comparație cu cele care diseminează pe cale limfatică.

Anumite tipuri histologice de tumori maligne, precum melanomul malign în rândul tumorilor maligne cutanate sau adenocarcinomul pulmonar, sunt asociate unui prognostic rezervat prin diseminarea şi metastazarea rapidă, cu o rată de supraviețuire redusă.

Vârsta persoanei în cauză este un element care poate agrava şi grăbi evoluția spre exitus a unor afecțiuni neoplazice. Cu toate că şansa de vindecare şi recuperare ale unei persoane diagnosticată prin boală neoplazică prin tratament corespunzător este net superioară celei vârstnice, procesele de diviziune şi proliferare celulară din organism sunt mult mai accentuate față de a unei persoane vârstnice. Astfel, şansa ca celulele tumorale să se multiplice şi să prolifereze este mult mai mare, aceasta putând accelera evoluția bolii spre exitus într-un timp relativ scurt, comparativ cu evoluția aceleiaşi boli în rândul unei persoane vârstnice.

Comorbiditățile sunt, de asemenea, deosebit de importante. Numeroase medicamente citostatice prezintă toxicitate cardiacă, renală, digestivă, hematologică, hepatică, neurologică. Citostaticele cardiotoxice administrate unei persoane cu insuficiență cardiacă, cardiomiopatie sau altă afecțiune a cordului, pot agrava boala cardiacă de fond cu alterarea funcției cardiace şi deces prin insuficiență de organ. La fel, acest lucru este valabil şi în cazul citostaticelor cu toxicitate renală în cazul bolnavilor cu boală cu boală cronică de rinichi, citostaticelor hepatotoxice în cazul persoanelor cu ciroză, citostaticelor cu toxicitate hematologică în cazul persoanelor cu diferite tipuri de anemii, leucemii, limfoame, etc. [1], [2], [5]

Factorii de prognostic în bolile neoplazice

În evoluția bolilor neoplazice pot fi identificați anumiți factori care pot sugera evoluția favorabilă sau nefavorabilă a bolii sunb tratamentul antineoplazic.

Factorii de prognostic bun sunt reprezentați de:

  • Depistarea formațiunii tumorale în stadii incipiente de evoluție
  • Lipsa diseminării şi a metastazării la distanță
  • Răspuns favorabil la tratamentul antineoplazic administrat, cu remisiuni complete, fără recidive
  • Absența comorbidităților sau comorbidități minime
  • Vârstă sub 60-70 de ani (importanță relativă, având în vedere rata de diviziune celulară cu atât mai accentuată cu cât individul este mai tânăr)
  • Respectarea tratamentului şi a stilului de viață impus de căre medic.


Factorii de prognostic negativ sunt reprezentați de:

  • Depistarea formațiunii tumorale în stadii avansare de evoluție
  • Diseminarea procesului tumoral şi metastazarea în organele aflate la distanță de procesul tumoral inițial
  • Răspuns nefavorabil la tratamentul antineoplazic cu recidivă după prima sau a doua linie de tratament
  • Numeroase comorbidități asociate (boli cardiace - aritmii, cardiomiopatie, insuficiență cardiacă, infarct miocardic în antecedente; boli renale - boala cronică de rinichi; boli hepatice - ciroză hepatică; boli neurologice - accidentul vascular cerebral; boli hematologice - anemie, leucemii, limfoame, etc.)
  • Nerespectarea tratamentului antineoplazic administrat pe cale orală şi a regimului igieno-dietetic impus de către medic (de exemplu bolnavi cu neoplasm esofagian care consumă alcool în continuare, bolnavi cu neoplasm pulmonar care fumează în continuare, etc.); neprezentarea la medic pentru adminisrarea periodică a tratamentului antineoplazic intravenos
  • Vârsta înaintată de peste 60-70 de ani. [1], [2], [5]


Rata de supraviețuire in diferite tipuri de boli neoplazice

Conform International Agency for Research on Cancer din 2008, pe primul loc din punct de vedere al morbidității şi mortalității prin afecțiuni neoplazice se află neoplasmul pulmonar, urmat pe locul doi de neoplasmul mamar, neoplasmul colorectal pe locul trei şi neoplasmul gastric pe locul patru.

Globocan în 2012 susține că, în rândul bărbaților, neoplasmul cu incidența cea mai crescută este neoplasmul pulmonar (13%), urmat de neoplasmul de prostată (7,8%) şi neoplasmul colorectal (în ordinea menționată), iar în rândul femeilor, afecțiunea neoplazică cu incidență cea mai crescută este neoplasmul mamar (11,9%), urmat de neoplasmul colorectal şi neoplasmul de col uterin (7,9%).

Supraviețuirea la 5 ani variază în funcție de tipul de cancer şi stadiul de evoluție a procesului tumoral. Astfel:

  • Supraviețuirea la 5 ani în cazul neoplasmului de col uterin este de 95-97,5% în stadiul IA, 75-90% în stadiul IB, 65-75% în stadiul II, 40% în stadiul III, 20% în stadiul IVA şi 10% în stadiul IVB.
  • Supraviețuirea la 5 ani în cazul neoplasmului mamar este de 95% în stadiul 0 şi I, în stadiul II de 93%, în stadiul III de 72% şi în stadiul IV de 22%.


În continuare, vom prezenta rata de supraviețuire la 5 ani a diferitelor tipuri de boli neoplazice:

Tipul de cancer Femei Bărbați
Neoplasmul cerebral 22,8% 21,1%
Neoplasmul mamar 90,6%  
Neoplasmul de col uterin 72,8%  
Neoplasmul de colon 69,7% 69,1%
Neoplasmul colo-rectal 70% 69,1%
Neoplasmele cu localizare la nivelul capului și a gâtului 74% 69,1%
Neoplasmul hepatic 16,5% 18,7%
Neoplamsul pulmonar 19,6% 14,5%
Melanomul malign 93,6% 88,6%
Limfonul non-Hodgkin 76,1% 73,9%
Neoplasmul esofagian 22% 20,5%
Neoplasmul ovarian 44,8%  
Neoplasmul de pancreas 8,7% 8,7%
Neoplasmul de prostată   95%
Neoplasmul de rect 71,1% 68,9%
Neoplasmul uterin 83,4%  


[2], [3], [4], [5]


Data actualizare: 20-12-2020 | creare: 05-11-2018 | Vizite: 4396
Bibliografie
1. Victor Stoica, Viorel Scripcariu, COMPENDIU DE SPECIALITĂȚI MEDICO-CHIRURGICALE vol.I, Editura Medicală, București, 2018
2. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
3. Cancer survival statistics, link: https://www.cancerresearchuk.org/health-professional/cancer-statistics/survival
4. Survival Rates for Cervical Cancer, by Stage, link: https://www.cancer.org/cancer/cervical-cancer/detection-diagnosis-staging/survival.html
5. What Is Cancer?, link: https://www.cancer.gov/about-cancer/understanding/what-is-cancer
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Depistarea precoce a cancerului la femeie
  • Speranţa de viaţă şi secretele longevităţii
  • Cancerul la sân – o amenințare care poate fi prevenită
  •