De ce ți-e rău după ce ai consumat alcool (ce se întâmplă în organism)

Alcoolul, considerat toxic de către organismul uman, are un traseu diferit de al celorlalte băuturi, odată ajuns la nivelul stomacului. Enzimele alcool-dehidrogenaza și aldehid-dehidrogenaza intervin în procesul de descompunere al alcoolului, pentru eliminarea acestuia din organism. Băutura alcoolică ajunsă la nivelul stomacului este mai întâi diluată de sucurile gastrice, urmând ca o mică parte să ajungă în fluxul sanguin, iar restul de alcool în intestinul subțire. Rata de absorbție a alcoolului la nivelul stomacului poate să fie afectată de anumiți factori. Prezența în stomac a alimentelor bogate în grăsimi va încetini absorbția, în timp ce alcoolul consumat împreună cu o băutură carbogazoasă va fi mai rapid absorbit. Consumul de alcool pe stomacul gol poate provoca un spasm al pilorului, fiind împiedicată astfel trecerea alcoolului în intestinul subțire, rezultatul fiind o rată mai scăzută de absorbție. (1)

Aproximativ 90% din cantitatea de alcool este eliminată prin procese metabolice, în special de către ficat. Moleculele de alcool sunt mai întâi descompuse de enzima ADH (alcool dehidrogenază) în acetaldehidă, o substanță toxică pe care ficatul o neutralizează prin acțiunea asupra sa a enzimei aldehid-dehidrogenază. În timpul procesului de metabolizare a alcoolului, acetaldehida devine acetat, un compus inofensiv organismului. În situația în care acetaldehida nu este în totalitate transformată de către ficat în acetat, apar efectele neplăcute ale consumului de alcool. Acest lucru se întâmplă de regulă atunci când cantitatea de alcool consumată este mult prea mare, capacitatea ficatului de a metaboliza alcoolul fiind depășită. (1) (2) (5)

Toleranța individuală în fața alcoolului, este, de asemenea, importantă. Nu doar consumul de alcool în cantități mari poate să determine creșterea cantității de acetaldehidă rămasă în corp, ci și gena. Există persoane capabile să consume cantități mari de alcool fără a resimți efectele adverse, dar și persoane care după unul sau două pahare dau semne de slăbiciune fizică și psihică. Toleranța la alcool depinde de factorul genetic, dar este totodată influențată și de alți factori, precum vârsta, sexul, rasa, istoricul familiar, greutatea corporală sau starea de sănătate. (1) (2) (4)

Cum ne afectează alcoolul?

Clasificat ca fiind un hipnotic sedativ, alcoolul poate acționa asupra sistemului nervos central, încetinind funcțiile vitale ale organismului. Consumat în exces, alcoolul poate pune în pericol sănătatea, numărul deceselor cauzate de alcoolism fiind unul îngrijorător de mare. În doze mici, poate provoca somnolența, scăderea ritmului respirator sau poate induce o stare de euforie. Acțiunea alcoolului este însă una mult mai complexă, majoritatea organelor fiind direct afectate. Odată absorbit în sânge, alcoolul va ajunge la nivelul tuturor organelor din corp, astfel că poate provoca multiple reacții adverse. Pot fi evidențiate creșteri ale ritmului cardiac, dereglări de ordin neurologic, probleme respiratorii, dureri de oase, dureri de stomac sau dureri de cap, însă fără a fi necesar ca aceste simptome să se manifeste în mod simultan. (3) (6)

Te-ai întrebat vreodată de ce, în urma consumului de alcool, ajungi în mod repetat la toaletă? Cauza nu este cantitatea mare de lichide consumate, ci faptul că alcoolul suprimă producția de vasopresină, hormonul responsabil cu reglarea diurezei, denumit și hormonul antidiuretic. (7)

Efectul alcoolului asupra creierului poate fi unul sedativ, de regulă când sunt consumate cantități mari de băuturi alcoolice cu un conținut ridicat de alcool, sau excitativ, atunci când concentrația de alcool ajunsă în corp este mai mică. În faza de excitare pot să apară schimbări bruște de dispoziție, furie sau semne de exaltare. Mersul instabil, percepțiile perturbate și discursul incoerent reprezintă principalele semne fizice ale intoxicației cu alcool. Odată cu creșterea concentrației de alcool din sânge vor fi evidențiate deteriorări tot mai evidente ale funcției neurologice. Dacă la o concentrație a alcoolului de 0,02-0,03% este remarcată doar o ușoară euforie, fără pierderea coordonării, atunci când concentrația de alcool din sânge trece de 0,25% funcțiile mentale și fizice sunt serios afectate. Debutul comei este înregistrat în majoritatea cazurilor atunci când concentrația de alcool din sânge este de peste 0,4% (reprezintă 4% din volumul total de sânge). (1) (7)

Alcoolul poate ataca țesuturile tractului digestiv, ducând la o încetinire în procesul de digestie intestinală a alimentelor și în absorbția vitaminelor și a nutrienților. Probleme la nivelul sistemului digestiv apar la persoanele care consumă în mod regulat cantități mari de alcool. Sistemul circulator este, de asemenea, afectat în urma consumului de alcool. Consumatorii cronici de alcool au un risc mult mai mare de a dezvolta o afecțiune cardiovasculară, din cauza modificărilor bruște de ritm apărute în urma consumului de băuturi alcoolice. Cele mai comune complicații sunt insuficiența cardiacă, hipertensiunea, aritmia, infarctul sau accidentul vascular cerebral. (6) (7)

Consumul pe termen lung de alcool duce la deteriorarea funcției hepatice, urmarea cea mai drastică fiind ciroza hepatică alcoolică, o afecțiune cronică care conduce în majoritatea cazurilor la deces. Depresia, disfuncția erectilă, obezitatea sau cancerul sunt, de asemenea, asociate cu consumul nociv de alcool. (6) (7)