De ce nu se recomandă administrarea zilnică de ibuprofen pentru prevenția Alzheimerului

În jurul anilor 1990 Dr. Patrick McGeer a publicat în jurnalul Lancet un scurt raport privind frecvența redusă a cazurilor de Alzheimer în rândul pacienților cu artrită reumatoidă, speculând că utilizarea zilnică a antiinflamatoarelor non-steroidiene ar putea fi responsabilă de acest efect.

Neuroinflamația specifică bolii Alzheimer

Existența la nivelul structurilor cerebrale a fragmentelor rezultate în urma activării sistemului complement, responsabile de declanșarea răspunsului inflamator, și a citokinelor inflamatorii a fost asociată cu leziunile specifice în boala Alzheimer. În acest context, neuroinflamația a devenit un subiect predilect de cercetare pentru a identifica metode de o inhiba și de ce nu, de a preveni și trata cu succes afecțiunile cronice neurodegenerative.

META-ANALIZĂ: Depresia este o boală inflamatorie? 

În decursul a peste 2 decenii de cercetare alte 17 studii epidemiologice au identificat acest posibil efect protectiv al antiinflamatoriilor împotriva bolii Alzheimer. Rezultatele obținute nu răspund însă la întrebări importante cu privire la administrarea profilactică de antiinflamatoare non-steroidiente (AINS) precum ibuprofenul, pentru prevenția bolii Alzheimer, respectiv întârzierea procesului neurodegenerativ:

• Cu cât timp înaintea instalării manifestărilor clinice trebuie inițiat tratamentul cu AINS?
• Care este doza terapeutică?
• Care este raportul risc/beneficiu al utilizării acestei clase de medicamente? ș.a.

Antiinflamatoarele și prevenția bolilor neurodegenerative cronice

Parte din procesul de prevenție al afecțiunilor neurodegenerative cronice este și depistarea precoce a bolilor. În editorialul publicat în Journal of Alzheimer Disease (martie 2018) al cărui autor este tot Dr. Patrick McGeer se vorbește despre valoarea predictivă a testelor salivare care evaluează nivelul de beta-amiloid, pentru identificarea persoabelor cu risc pentru Alzheimer.

 

În baza rezultatelor s-ar putea institui măsuri pentru a întârzia instalarea și progresia procesului neurodegenerativ. Printre acestea autorul menționează:

• consumul regulat de antiinflamatoare non-steroidiene (ibuprofen),
• aderarea la principiile dietei mediteraneene și
• creșterea aportului de antioxidanți din dietă, cum este de exemplu quercitina din cafea.

Recomandarea unui regim zilnic de administrare a ibuprofenului nu se bazează pe trial-uri clinice randomizate, standardul de aur al cercetării, prin care să se confirme eficiența utilizării acestui medicament antiinflamator în prevenția bolii Alzheimer, dar mai ales doza terapeutică și siguranța administrării pe termen lung la persoanele cu risc crescut pentru boli neurodegenerative cronice.

În schimb, efectele neuroprotective ale dietei mediteraneene au fost îndelung studiate, principiile acestui tipar alimentar fiind recunoscute și încadrate în rândul recomandărilor nutriționale pentru a preveni și ameliora procesele neurodegenerative.

O explicație o poate reprezenta acțiunea antiinflamatoare a acesteia, fără efectele secundare ale agenților farmacologici.

Efectele antiinflamatoare se datorează numeroaselor substanțe cu rol în combaterea inflamației, inclusiv antioxidanți, din fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, pește gras, ulei de măsline, abundente în dietă, în detrimentul alimentelor pro-inflamatoare (mezeluri, produse din cereale rafinate, dulciuri concentrate, băuturi îndulcite cu zahăr, produse bogate în grăsimi industriale saturate, trans etc.) care trebuie limitate.

Surse: IOS Press Content Library
Medical Xpress