De ce a stagnat creșterea speranței de viață în Europa și cum unele țări au rămas în frunte

Studiul publicat în The Lancet Public Health analizează evoluția speranței de viață în țările europene, identificând principalele cauze și factorii de risc care au contribuit la modificările observate în perioada 1990–2021. Acesta se bazează pe datele cuprinse în Global Burden of Disease Study 2021 și oferă o perspectivă comparativă pentru 16 țări din Spațiul Economic European și cele patru națiuni ale Regatului Unit.
Speranța de viață reprezintă un indicator esențial al stării de sănătate a populațiilor. De-a lungul secolului al XX-lea, țările cu venituri ridicate au înregistrat creșteri semnificative ale speranței de viață, datorate reducerii mortalității infantile, îmbunătățirii nutriției, a standardelor de viață și a controlului bolilor infecțioase. În ultimele decenii, scăderea mortalității cauzate de boli netransmisibile, în special cele cardiovasculare și unele tipuri de cancer, a fost principalul motor al creșterii speranței de viață.

Totuși, începând cu anul 2011 s-a observat o încetinire a progresului, fenomen accentuat ulterior de pandemia de COVID-19, care a determinat scăderi semnificative ale speranței de viață în majoritatea țărilor analizate. Aceste schimbări ridică întrebări privind factorii de risc și cauzele specifice care au condus la aceste modificări.

Metodologie și abordare

Studiul a evaluat evoluția speranței de viață la naștere, descompunând schimbările în funcție de cauze de deces și factori de risc, pe trei intervale de timp:

• 1990–2011 – perioada de creștere constantă a speranței de viață;
• 2011–2019 – perioada în care ritmul de îmbunătățire a încetinit;
• 2019–2021 – perioada afectată de pandemia COVID-19, marcată de scăderi semnificative.

Pentru analiza comparativă au fost incluse 16 țări ale Spațiului Economic European și cele patru națiuni ale Regatului Unit, țări selectate datorită similitudinilor economice și geografice. Metodele statistice utilizate au inclus modele de regresie de tip joinpoint pentru identificarea momentului schimbării tendinței, precum și descompuneri ale speranței de viață pe cauze de deces (cu accent pe boli cardiovasculare și neoplazii) și evaluări ale expunerii la principalii factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, dislipidemia, obezitatea, riscurile dietetice, fumatul și activitatea fizică scăzută.

Rezultate principale

Evoluția speranței de viață

Până în jurul anului 2011, toate țările studiate au înregistrat creșteri medii anuale ale speranței de viață, însă între 2011 și 2019 s-a observat o încetinire semnificativă, cu variații notabile între țări. De exemplu, în timp ce Norvegia a reușit chiar să își îmbunătățească ușor creșterea anuală, Anglia a înregistrat o scădere dramatică a ritmului de creștere. În perioada 2019–2021, majoritatea țărilor au suferit scăderi ale speranței de viață, cu excepția unor state precum Irlanda, Islanda, Suedia, Norvegia, Danemarca și Belgia.

Cauze de deces și contribuția acestora

Descompunerea evoluției speranței de viață a relevat că îmbunătățirile majore observate în perioada 1990–2011 au fost atribuite reducerii mortalității din boli cardiovasculare și neoplazii. Totuși, după 2011, progresul în reducerea deceselor cauzate de aceste boli a încetinit, iar unele țări, cum ar fi Anglia și anumite națiuni din Regatul Unit, au înregistrat chiar scăderi din cauza ratelor crescute de deces asociate cu infecțiile respiratorii și efectele directe sau indirecte ale pandemiei de COVID-19.

Factorii de risc

Analiza factorilor de risc a evidențiat câteva tendințe majore:

• Hipertensiunea arterială și dislipidemia: Reducerile SEV (summary exposure values) pentru hipertensiunea arterială și colesterolul LDL au încetinit sau chiar s-au inversat după 2011 în multe țări.
• Obezitatea: Nivelurile expunerii la un indice de masă corporală ridicat au continuat să crească constant în toate țările analizate.
• Riscurile dietetice și activitatea fizică scăzută: Acestea au rămas ridicate sau au avut creșteri modeste, contribuind la încetinirea îmbunătățirilor speranței de viață.
• Fumatul: Expunerea la fumat a continuat să scadă, însă impactul său pozitiv a fost parțial compensat de creșterea altor riscuri.

Implicarea politicilor de sănătate și a determinanților socio-economici

Studiul subliniază faptul că diferențele între țări în ceea ce privește evoluția speranței de viață nu se reduc doar la progresele medicale, ci sunt influențate și de factori structurali, economici și politici. Țările care au implementat politici de prevenție eficiente, cum ar fi intervențiile în domeniul sănătății cardiovasculare și a diagnosticării timpurii a neoplaziilor, au reușit să mențină sau să îmbunătățească ritmurile de creștere a speranței de viață.

De asemenea, politica fiscală și cheltuielile în sănătate au jucat un rol important. Crizele economice și măsurile de austeritate au contribuit la plateau-ul sau chiar la scăderea speranței de viață în anumite regiuni, accentuând inegalitățile și influențând accesul la servicii medicale de calitate.

Concluzii și implicații

Studiul demonstrează că, deși s-au înregistrat progrese importante în creșterea speranței de viață în Europa de-a lungul a două decenii, îmbunătățirile s-au încetinit după 2011 și au fost afectate semnificativ de pandemia COVID-19 în perioada 2019–2021. Reducerea deceselor din boli cardiovasculare și neoplazii a jucat un rol esențial în creșterea speranței de viață, însă încetinirea progreselor în aceste domenii, alături de creșterea expunerii la factori de risc precum obezitatea, riscurile dietetice și lipsa activității fizice, au contribuit la stagnarea sau chiar scăderea speranței de viață în anumite țări.

Din punct de vedere al politicilor de sănătate, rezultatele studiului indică necesitatea unor intervenții multisectoriale coordonate, care să abordeze nu doar tratamentele medicale, ci și factorii determinanți socio-economici și comportamentali. O abordare Health in All Policies este esențială pentru a combate inegalitățile și a stimula îmbunătățiri sustenabile în sănătatea populațiilor.

În concluzie, redresarea trendului de îmbunătățire a speranței de viață în Europa depinde de capacitatea țărilor de a reduce expunerea la riscuri modificate de stilul de viață, de a implementa politici eficiente în domeniul sănătății și de a aborda în mod integrat factorii economici și sociali care influențează sănătatea publică.