Cum scapi de durerea sciatică (lombosciatică)

Nervul sciatic este cel mai lung È™i cel mai gros nerv al corpului uman. Acesta este derivat din nervii spinal de la L4 până la S4. Nervul sciatic străbate întregul picior, de la partea superioară, până pe faÈ›a plantară a labei piciorului, asigurând inervaÈ›ia senzitivă pentru cea mai mare parte a pielii piciorului, cât È™i inervaÈ›ia motorie pentru muÈ™chii posteriori ai coapsei, gambei È™i labei piciorului. (1)
Sciatica descrie durerea de spate È™i picior care este localizată în distribuÈ›ia uneia sau a mai multor rădăcini nervoase lombosacrale, cu sau fără deficit neurologic.
Durerea lombară cu sciatică este un motiv frecvent de prezentare la doctor. Durerea poate fi acompaniată de alte simptome, precum parestezii, amorțeli și slăbiciune la nivelul membrului inferior, cu un impact semnificativ asupra vieții sociale și profesionale. (2)
Cauzele durerii lombosciatice
Cea mai frecventă cauză intrinsecă este diabetul zaharat, în care compuÈ™ii de glicare avansată duc la apariÈ›ia neuropatiei diabetice.
Cauzele extrinseci fie irită, fie comprimă rădăcina nervului sciatic, acestea sunt:
- modificările degenerative ale coloanei vertebrale;
- hernia de disc;
- stenoza coloanei vertebrale;
- traumele cu apariția de fracturi vertebrale și hemoragii;
- afecțiunile reumatologice;
- inflamații meningeale;
- artropatii inflamatorii;
- fibromialgia. (5)
Factori de risc
Factorii de risc cunoscuți pentru apariția durerii sciatice sunt:
- Ridicarea și transportul de obiecte grele;
- Postura incorectă, în special în timpul È™ezutului pe scaun;
- Postura statică prelungită;
- Expunerea întregului corp la vibraÈ›ii;
- Obezitatea;
- Fumatul;
- Traumele;
- Slăbiciunea mușchilor extensori ai trunchiului;
- Înaintarea în vârstă, afecÈ›iunea apărând în jurul vârstei de 40-50 de ani. (4)
Punerea diagnosticului
Diagnosticul durerii de origine lombosciatică se pune pe baza examenului clinic și a unor investigații paraclinice.
Clinic, pacientul acuză durere în partea inferioară a spatelui cu iradiere în jos, spre membrele inferioare. Confirmarea durerii se poate face de către clinician prin manevra Lasègue, care se realizează prin ridicarea pasivă a membrului inferior întins până la un unghi de 30 de grade, cu pacientul în clinostatism, testul este pozitiv dacă apare durerea la ridicarea între 30 È™i 60 de grade È™i sugerează o compresiune a rădăcinii nervilor L4 până la S1. Alte simptome de acompaniament ar putea fi: paresteziile, slăbiciune, alterarea reflexelor osteo-tendinoase È™i limitarea mobilității spatelui.
Investigațiile paraclinice utile sunt:
- IRM-ul de coloană lombară;
- Mielografia CT;
- Teste mai avansate: EMG, studii de conducere nervoasă. (6)
Prevenția
Cunoscând cauzele È™i factorii de risc ai durerii lombosciatice, există unele intervenÈ›ii ce pot fi făcute pentru a preveni lezarea coloanei vertebrale È™i a nervilor spinali:
- Scăderea în greutate;
- Evitarea ridicării de greutăți prin aplecare cu picioarele întinse;
- Evitarea poziÈ›iilor statice îndelungate în picioare sau în È™ezut;
- Ajustări ergonomice a locului de muncă, cum ar fi dimensiunile biroului și a scaunului;
- Corectarea posturi;
- Èšinerea sub control a diabetului zaharat;
- Renunțarea la fumat;
- Activitate fizică regulată, ajută la întărirea muÈ™chilor paravertebrali È™i la scăderea în greutate;
- Limitarea expunerii la vibraÈ›ii, de exemplu în cazul È™oferilor de camioane să se utilizeze materiale vibroabsorbante pentru confecÈ›ionarea scaunului.
Tratamentul durerii lombosciatice
Prima etapă constă în detectarea cauzei È™i caracterul durerii: acută sau cronică.
Leziunile acute ale coloanei vertebrale sunt gestionate mai întâi prin eliminarea factorilor de stres biomecanici, folosind repaus de scurtă durată, completat cu terapie farmacologică È™i fizică. Repausul la pat este recomandat a fi de aproximativ 2 zile, un repaus mai prelungit poate avea efecte dăunătoare precum: hipomobilitatea progresivă a articulaÈ›iilor, reducerea forÈ›ei musculare, reducerea rezistenÈ›ei cardio-pulmonare, demineralizarea osoasă È™i tromboze venoase profunde. (5)
Medicația orală
Acetaminofenul/Paracetamolul este de primă intenÈ›ie în cazul unei dureri acute lombosciatice.
Antiinflamatoarele nonsteroidiene sunt benefice pentru o reducere a durerii, având proprietăți analgezice cât È™i antiinflamatoare. Utilizarea lor pe termen lung trebuie să È›ină cont de efectele adverse la nivel gastrointestinal, renal È™i cardiac.
Relaxantele musculare sunt utilizate pentru a trata tulburările musculo-scheletale dureroase. Există două clase de spasmolitice: benzodiazepinice și non-benzodiazepinice.
- Benzodiazepinele, precum clonazepamul È™i tetrazepamul, realizează relaxarea musculară prin mecanisme mediate de GABA la nivelul nervilor spinali; însă potenÈ›ialul de a da dependență, ameÈ›eli È™i sedare le limitează utilizarea de rutină.
- Non-benzodiazepinele, de exemplu tizanidina, realizează relaxarea musculară prin agonism la nivelul receptorilor α-2 adrenergici centrali, deÈ™i sunt eficienÈ›i, prezintă aceleaÈ™i efecte adverse ca benzodiazepinele.
În cazul în care există È™i durere neuropată manifestată prin senzaÈ›ie de furnicătură, înÈ›epătură sau arsură, se pot prescrie medicamente antiepileptice precum fenitoina, carbamazepina sau gabapentina.
Antidepresivele triciclice sunt folosite în durerea cronică pentru efectul lor de a atenua insomnia È™i durerea endogenă, acestea potenÈ›ând activitatea sinaptică norandrenergică în sistemul nociceptiv-modulator al trunchiului cerebral.
Analgezicele opioide sunt prescrise în durerea cronică doar dacă alte tratamente nu au fost eficiente. Dozele mici până la moderate pot fi utile unui pacient să participe la reabilitarea fizică È™i psihologică, precum È™i în ameliorarea unor episoade de acutizare a durerii. Printre efectele adverse ale acestor medicamente se numără: depresia respiratorie, toxicitatea cardiacă, disfuncÈ›ie intestinală, supresia hormonală, în special a testosteronului, dependenÈ›a È™i supradozajul. (5)
Terapia locală
Tratamentul topic constă în aplicarea medicamentului la locul dureros. Pentru durerea lombosciatică se pot aplica unguente cu AINS, anestezice locale, antagoniÈ™ti ai norepinefrinei sau plasture cu lidocaină 5%. Avantajul acestora este că nu produc reacÈ›ii adverse sistemice.
Se dezvoltă în continuare terapii noi care acÈ›ionează È›intit la nivelul mecanismelor patogenetice ce produc durerea, dintre care menÈ›ionăm:
- Anticorpi monoclonali, de exemplu Infliximab, acesta se leagă de citokina TNF-alfa, cu rol în nocicepÈ›ia spinală;
- BisfosfonaÈ›ii, în special pamidronatul, are efect în durerea mecanică a coloanei vertebrale ce implică structurile discale È™i radiculare, prin provocarea apoptozei macrofagelor;
- Antagoniști de receptori NMDA;
- Glucozamina. (5)
Terapie intervențională
Local, intratecal în È›esuturile moi paravertebrale sau epidural, se pot injecta corticosteroizi sau anestezice locale cu efect antiinflamator si analgezic. (3)
Alte terapii intervenționale sunt:
- Blocuri de fațete intra-articulare, corticosteroizii sunt infectați direct la nivelul fațetelor articulare intervertebrale;
- Neurotomie cu radiofrecvență;
- Adezoliză epidurală, realizată când există aderenÈ›e epidurale;
- Terapii intradiscale: injecții intradiscale cu chimopapaină, nucleotomie, nucleoplastie, discectomie, decompresie percutanată a discului;
- Vertebroplastie pentru fracturi vertebrale;
- Stimularea măduvei spinării cu ajutorul unor electrozi epidurali; (5)
Tratamente non-farmacologice, noninvazive
Kinetoterapia face parte din programul de reabilitare a afecÈ›iunilor de coloană vertebrală. Aceasta se poate completa cu masaj, aplicare locală de căldură (analgezic local în afecÈ›iuni minore) sau gheață (efect antiinflamator).
Corsetele pot fi utilizate pentru a oferi un suport mai bun spatelui pentru susținerea corpului.
Terapia cognitiv comportamentală îÈ™i justifică rolul în managementul durerii prin faptul că ajută pacientul în a reduce anxietatea È™i alte frici, precum frica pentru miÈ™care, existând sentimentul că dacă face o miÈ™care greÈ™ită durerea se va agrava.
ExerciÈ›iile fizice sunt bine venite în cadrul reabilitării pacienÈ›ilor cu durere lombosciatică cronică, fiind recomandate exerciÈ›iile de flexibilitate, precum yoga, pilates, înotul. (5)
Concluzii
Durerea lombosciatică este un simptom cu origini plurifactoriale ce poate fi prevenit prin realizarea unor modificări minore în activitățile zilnice. Pentru a scăpa de durere un prim pas este consultul de specialitate, identificarea cauzei fiind foarte importantă, iar următorul este intervenÈ›ia terapeutică, care, după expunerea anterioară, se poate vedea că este extrem de variată, putând fi folosite diverse combinaÈ›ii ale acestora personalizate pentru fiecare pacient.
2 .K. Zitouna, M. A. Selmene, B. Derbel, S. Rekik, G. Drissi et al. An unexpected etiology of lumbosciatica. Tunis Med 2019 Dec;97(12):1415-1418. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32173813/
3. J. T. Davidson, G. C. Robin. Epidural injections in the lumbosciatic syndrome. Link: https://www.bjanaesthesia.org/article/S0007-0912(17)40274-1/pdf
4. R. Shiri, T. Lallukka, J. Karppinen, E. Viikari-Juntura. Obesity as a Risk Factor for Sciatica: a Meta-analysis. American Journal of Epidemiology 2014;179(8):929-937. Link: https://www.medscape.com/viewarticle/822885_1
5. J. Chawia. Low Back Pain and Sciatica. Link: https://emedicine.medscape.com/article/1144130-overview#a1
6. A. M. Dydyk, M. Zafeer Khan, P. Singh. Radicular Back Pain. StatPearls Publishing 2022. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK546593/
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Junghi puternic si anchilozare
- Lombosciatica
- Lezare nervul sciatic - prin injectie
- Fibroza - dureri neuropatice
- Pareza SPE
- Lombosciatica
- Dureri sciatica
- Înotul în lombosciatică
- Nerv sciatic-Paralizie popliteu extern