Creiere dezvoltate în laborator - provocări etice și legale

Cercetătorii de la Graduate School of Humanities and Social Sciences de la Universitatea Hiroshima au abordat dilemele etice și complexitățile legale legate de cercetarea organoizilor cerebrali, în special cei derivați din țesuturi fetale umane. În lucrarea lor publicată în EMBO Reports, aceștia pledează pentru dezvoltarea unor cadre regulatorii riguroase care să asigure că progresul științific și medical în acest domeniu este realizat într-o manieră responsabilă și etică.
Organoizii cerebrali, deși adesea numiți „mini-creiere”, nu sunt creiere umane în adevăratul sens al cuvântului. Totuși, utilizarea lor, mai ales când sunt dezvoltați din țesuturi fetale umane, ridică preocupări semnificative. Aceste structuri tridimensionale, derivate din celule stem, sunt folosite pentru a replica complexitatea creierului uman în laborator, permițând studiul dezvoltării cerebrale și al bolilor.

Studiul subliniază importanța unui cadru regulamentar sofisticat și armonizat la nivel global pentru cercetarea organoizilor cerebrali fetal (FeBO), evidențiind necesitatea protocoalelor de consimțământ informat, considerații etice privind conștiința organoizilor, transplantul acestora în animale, integrarea cu sistemele computaționale și dezbaterile mai largi legate de cercetarea embrionilor și etica avortului.

Autorii, Tsutomu Sawai și Masanori Kataoka, insistă pe necesitatea dezvoltării și implementării unor cadre etice și regulatorii amănunțite pentru cercetarea organoizilor cerebrali, la nivel național și internațional. Ei subliniază importanța unei abordări sistematice a discuțiilor etice și regulatorii, pentru a promova progresul științific și medical într-un mod responsabil și etic, menținând în același timp demnitatea umană și integritatea etică.

sursa: Science Daily