Corelarea fluctuațiilor în tensiunea arterială cu riscul de demență (studiu)
©
Autor: Airinei Camelia
Un studiu publicat în JAMA Network Open a investigat modul în care variațiile tensiunii arteriale pe parcursul anilor influențează riscul de demență la persoanele vârstnice care trăiesc în comunități. Studiul a fost motivat de constatările anterioare care indică faptul că hipertensiunea în perioada mijlocie a vieții poate crește riscul de demență, dar și de observația că relația dintre hipertensiune și demență nu este complet înțeleasă, în special în ceea ce privește efectele variabilității tensiunii arteriale (VTA) de-a lungul timpului.
Cercetătorii au folosit datele din studiul Adult Changes in Thought (ACT) pentru a analiza legătura dintre VTA și demență într-un eșantion de participanți cu vârsta de peste 65 de ani, provenind de la Kaiser Permanente Washington din Seattle. Au fost colectate măsurători anuale ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) începând de la vârsta de 50 de ani pentru a determina VTA în decursul fiecărui deceniu de viață. Cei cu date insuficiente pentru orice deceniu au fost excluși.
Pentru a diagnostica demența, s-a utilizat Instrumentul de Screening al Abilităților Cognitive, iar cei cu scoruri sub un prag definit au fost supuși evaluărilor amănunțite. Diagnosticul de demență a fost stabilit conform criteriilor medicale recunoscute, iar în analiză au fost incluse și alte date de sănătate, cum ar fi istoricul de accidente vasculare cerebrale și infarcte.
Analiza statistică a urmărit să identifice o posibilă corelație între VTA și apariția demenței, ajustând pentru factori precum tensiunea arterială medie, sex și istoric medical. Analizele de sensibilitate au evaluat influența evenimentelor cardiovasculare și selecția participanților la autopsie asupra rezultatelor.
Studiul a inclus 820 de participanți, cu o vârstă medie de 77 de ani la înscriere. În medie, au fost colectate 28,4 măsurători anuale ale TAS pentru fiecare participant, pe o perioadă de 31,5 ani, totalizând 32,2 ani de urmărire și 27.885 ani-persoane de la mijlocul vieții până la deces. Din totalul participanților, 372 au fost diagnosticați cu demență de orice cauză, reprezentând 45,4% din grupul de studiu.
Rezultatele au arătat că, pe măsură ce participanții îmbătrâneau, atât TAS medie cât și VTA creșteau. De exemplu, TAS medie a crescut de la 131 mm Hg la 60 de ani la 141 mm Hg la 90 de ani, iar VTA a crescut de la 9,31 la 60 de ani la 11,22 la 90 de ani. Incidența demenței în restul vieții participanților varia în funcție de vârstă, cu o incidență de la 32,1% între 80-89 de ani la 46,2% în grupul de vârstă 50-59 ani.
Nu s-a observat o corelație între VTA mai mare și un risc crescut de demență la vârstele de 60, 70 și 80 de ani. Totuși, la vârsta de 90 de ani, o creștere cu o deviație standard (SD) în VTA a fost asociată cu un risc cu 35% mai mare de demență. În ceea ce privește mortalitatea, nu s-a constatat o asociere semnificativă la vârstele de 60 și 70 de ani, dar la 80 și 90 de ani, o creștere similară în VTA a indicat un risc crescut de mortalitate de 14-16%.
Analizele combinate ale rezultatelor demenței și mortalității au arătat asocieri neutre pentru vârstele de 60 și 70 de ani, dar riscuri crescute de 9% și 19% la vârstele de 80 și 90 de ani, respectiv. Analizele suplimentare ale TAS medii nu au relevat asocieri puternice, dar riscurile de demență au variat în funcție de vârstă. De exemplu, la 60 de ani, a existat un risc crescut de 7% per SD, care a scăzut la 70 de ani și a devenit negativ la 80 și 90 de ani. TAS nu a arătat nicio corelație cu mortalitatea.
Testele de subgrup și sensibilitate nu au indicat abateri semnificative de la constatările principale. Un rezultat notabil a fost că raporturile de hazard pentru demență pentru VTA la vârsta de 90 de ani au fost mai mari pentru intervale lungi decât pentru intervale scurte.
În concluzie, studiul a constatat că relația dintre VTA și riscul de demență este complexă și pare să se schimbe odată cu înaintarea în vârstă. La vârsta de 90 de ani, o variabilitate mai mare a tensiunii arteriale a fost asociată cu un risc semnificativ mai mare de demență și mortalitate. Aceste descoperiri subliniază importanța monitorizării VTA ca factor de risc potențial pentru demență la persoanele vârstnice.
sursa: News Medical
foto: pikselstock / Shutterstock.com
Cercetătorii au folosit datele din studiul Adult Changes in Thought (ACT) pentru a analiza legătura dintre VTA și demență într-un eșantion de participanți cu vârsta de peste 65 de ani, provenind de la Kaiser Permanente Washington din Seattle. Au fost colectate măsurători anuale ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) începând de la vârsta de 50 de ani pentru a determina VTA în decursul fiecărui deceniu de viață. Cei cu date insuficiente pentru orice deceniu au fost excluși.
Pentru a diagnostica demența, s-a utilizat Instrumentul de Screening al Abilităților Cognitive, iar cei cu scoruri sub un prag definit au fost supuși evaluărilor amănunțite. Diagnosticul de demență a fost stabilit conform criteriilor medicale recunoscute, iar în analiză au fost incluse și alte date de sănătate, cum ar fi istoricul de accidente vasculare cerebrale și infarcte.
Analiza statistică a urmărit să identifice o posibilă corelație între VTA și apariția demenței, ajustând pentru factori precum tensiunea arterială medie, sex și istoric medical. Analizele de sensibilitate au evaluat influența evenimentelor cardiovasculare și selecția participanților la autopsie asupra rezultatelor.
Studiul a inclus 820 de participanți, cu o vârstă medie de 77 de ani la înscriere. În medie, au fost colectate 28,4 măsurători anuale ale TAS pentru fiecare participant, pe o perioadă de 31,5 ani, totalizând 32,2 ani de urmărire și 27.885 ani-persoane de la mijlocul vieții până la deces. Din totalul participanților, 372 au fost diagnosticați cu demență de orice cauză, reprezentând 45,4% din grupul de studiu.
Rezultatele au arătat că, pe măsură ce participanții îmbătrâneau, atât TAS medie cât și VTA creșteau. De exemplu, TAS medie a crescut de la 131 mm Hg la 60 de ani la 141 mm Hg la 90 de ani, iar VTA a crescut de la 9,31 la 60 de ani la 11,22 la 90 de ani. Incidența demenței în restul vieții participanților varia în funcție de vârstă, cu o incidență de la 32,1% între 80-89 de ani la 46,2% în grupul de vârstă 50-59 ani.
Nu s-a observat o corelație între VTA mai mare și un risc crescut de demență la vârstele de 60, 70 și 80 de ani. Totuși, la vârsta de 90 de ani, o creștere cu o deviație standard (SD) în VTA a fost asociată cu un risc cu 35% mai mare de demență. În ceea ce privește mortalitatea, nu s-a constatat o asociere semnificativă la vârstele de 60 și 70 de ani, dar la 80 și 90 de ani, o creștere similară în VTA a indicat un risc crescut de mortalitate de 14-16%.
Analizele combinate ale rezultatelor demenței și mortalității au arătat asocieri neutre pentru vârstele de 60 și 70 de ani, dar riscuri crescute de 9% și 19% la vârstele de 80 și 90 de ani, respectiv. Analizele suplimentare ale TAS medii nu au relevat asocieri puternice, dar riscurile de demență au variat în funcție de vârstă. De exemplu, la 60 de ani, a existat un risc crescut de 7% per SD, care a scăzut la 70 de ani și a devenit negativ la 80 și 90 de ani. TAS nu a arătat nicio corelație cu mortalitatea.
Testele de subgrup și sensibilitate nu au indicat abateri semnificative de la constatările principale. Un rezultat notabil a fost că raporturile de hazard pentru demență pentru VTA la vârsta de 90 de ani au fost mai mari pentru intervale lungi decât pentru intervale scurte.
În concluzie, studiul a constatat că relația dintre VTA și riscul de demență este complexă și pare să se schimbe odată cu înaintarea în vârstă. La vârsta de 90 de ani, o variabilitate mai mare a tensiunii arteriale a fost asociată cu un risc semnificativ mai mare de demență și mortalitate. Aceste descoperiri subliniază importanța monitorizării VTA ca factor de risc potențial pentru demență la persoanele vârstnice.
sursa: News Medical
foto: pikselstock / Shutterstock.com
Data actualizare: 06-11-2023 | creare: 06-11-2023 | Vizite: 342
Bibliografie
Fluctuations in blood pressure from midlife to end-of-life: Correlation with dementia risk, link: https://www.news-medical.net/news/20231102/Fluctuations-in-blood-pressure-from-midlife-to-end-of-life-Correlation-with-dementia-risk.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Sunetele și stimularea electrică a corpului au potențialul de a trata durerea cronică
- O alimentație bogată în fructe de pădure, mere și ceai ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer
- Comunicarea în spațiul virtual suprimă activitatea creierului (studiu)
- Medicamentele folosite pentru reducerea colesterolului reduc totodată riscul de parkinsonism
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Dementa poate apărea la vârsta de 30 ani?
- Cauzele principale ale bolii Alzheimer (cunoscuta ca si Diabetul de tip III)
- Sindromul vertebro-bazilar sau nu?!