Consumul moderat de vin roșu poate reduce colesterolul LDL, dar efectele generale asupra profilului lipidic rămân neclare [meta-analiză]

Un studiu recent publicat în The Journal of Nutrition, Health and Aging a analizat sistematic efectele consumului de vin asupra profilului lipidic, în special asupra colesterolului și trigliceridelor, cu scopul de a înțelege mai bine dacă vinul – în special cel roșu – poate contribui la reducerea riscului cardiovascular. Rezultatele au fost mixte, dar sugerează un posibil beneficiu modest în reducerea colesterolului LDL.

Dieta și sănătatea cardiovasculară

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate la nivel global, iar un profil lipidic nesănătos – caracterizat prin valori ridicate de colesterol LDL și trigliceride și valori scăzute de HDL – este un factor de risc major. În timp ce medicamentele hipolipemiante, precum statinele, sunt eficiente, efectele adverse pot limita utilizarea lor.

Dieta joacă un rol esențial în prevenirea cardiovasculară, iar regimurile precum dieta mediteraneană, care include consum moderat de vin, au fost asociate cu beneficii asupra sănătății inimii. Vinul roșu, bogat în polifenoli și antioxidanți, este considerat un potențial protector vascular prin capacitatea de a reduce oxidarea LDL și de a crește HDL.

Totuși, consumul de alcool este un factor ambiguu, cu efecte dăunătoare bine documentate în cazul consumului excesiv. De aceea, importanța consumului moderat de vin în reducerea riscului cardiovascular rămâne o întrebare deschisă în cercetare.

Despre studiu

Pentru a evalua în mod riguros efectele vinului asupra profilului lipidic, cercetătorii au realizat o revizuire sistematică și meta-analiză care a inclus:

• 33 de studii în revizuirea sistematică și 29 de studii în meta-analiză,
• Participanți adulți (>18 ani) din mai multe țări,
• Studii clinice controlate și studii cu design pre-post (măsurători înainte și după consumul de vin),
• Evaluarea următorilor parametri: colesterol total, colesterol LDL și HDL, trigliceride și fibrinogen,
• Analize comparative între vin roșu și vin alb, precum și între diferite durate și doze de consum,
• Utilizarea unor instrumente standardizate pentru evaluarea calității studiilor și riscului de biais.

Unele studii au folosit suc de struguri ca grup de control pentru a izola efectul alcoolului față de alți compuși bioactivi din vin, precum polifenolii.

Rezultate principale

• Vinul roșu a produs o reducere semnificativă, dar modestă, a colesterolului LDL (colesterolul „rău”), însă acest efect a fost observat doar în studiile pre-post, nu și în studiile randomizate controlate.
• Vinul alb nu a avut efecte semnificative asupra niciunui marker lipidic, ceea ce sugerează că polifenolii prezenți în cantitate mai mare în vinul roșu pot explica diferențele.
• Nu s-au observat modificări consistente la nivelul colesterolului total, HDL, trigliceridelor sau fibrinogenului.
• Durata intervenției a influențat rezultatele: studii mai lungi au arătat efecte mai evidente asupra trigliceridelor și colesterolului total decât cele cu durată scurtă.
• Fibrinogenul, un marker al riscului cardiovascular legat de coagulare, nu a fost influențat de consumul de vin.
• Consumul excesiv de vin a fost asociat cu creșteri ale trigliceridelor, sugerând riscuri metabolice în cazul unui aport alcoolic mai mare.

Limitări ale studiului

• Există variații mari între studiile incluse în ceea ce privește designul, cantitatea de vin consumată, durata intervenției și caracteristicile participanților.
• Mai mult de jumătate dintre studii prezentau risc moderat până la ridicat de biais, în special în ceea ce privește randomizarea și evaluarea rezultatelor.
• Nu a putut fi stabilită o relație doză-răspuns clară și nici tipul optim de vin pentru obținerea efectelor benefice.
• Efectele observate pot fi influențate de alți factori de stil de viață, precum dieta generală și nivelul de activitate fizică.

Concluzii

Studiul sugerează că un consum moderat de vin roșu ar putea contribui la scăderea colesterolului LDL, un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare. Totuși, nu au fost identificate beneficii clare asupra celorlalte componente ale profilului lipidic (HDL, trigliceride, colesterol total, fibrinogen).

Vinul nu ar trebui considerat un instrument terapeutic pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, iar intervențiile validate – cum ar fi o alimentație echilibrată și exercițiul fizic regulat – rămân prioritare.

Autorii subliniază că nu există un prag universal sigur pentru consumul de alcool, iar vinul trebuie consumat cu moderație, în special la persoanele cu afecțiuni medicale sau care iau mai multe medicamente. Sunt necesare studii clinice randomizate suplimentare pentru a înțelege mai bine mecanismele prin care vinul ar putea influența sănătatea inimii.