Micro și nanoplasticele ar putea fi dăunătoare pentru sănătatea inimii

În contextul unei producții de plastic în continuă creștere și a preocupărilor legate de efectele toxice ale fragmentelor mici de plastic, cercetarea recent publicată în The New England Journal of Medicine a explorat prezența micro- și nanoplasticelor (MNPs) în plăcile aterosclerotice și potențiala lor asociere cu bolile cardiovasculare.
Studiile anterioare au evidențiat capacitatea MNPs de a pătrunde în organism prin diverse căi și de a interacționa cu țesuturile și organele, inclusiv detectarea lor în placentă, ficat, plămâni, urină, sânge și lapte matern. Aceste particule au fost implicate în preclinic ca factori de risc pentru bolile cardiovasculare, având potențialul de a promova inflamația, stresul oxidativ și apoptoza în celulele endoteliale, precum și de a contribui la fibroza miocardică și disfuncția endotelială în modele animale.

Cercetarea a inclus pacienți cu vârste între 18 și 75 de ani, diagnosticați cu stenoză carotidiană asimptomatică și indicați pentru endarterectomie carotidiană, excluzându-i pe cei cu afecțiuni valvulare, cauze secundare de hipertensiune, neoplasme maligne sau insuficiență cardiacă. Procedura de selecție a pacienților a avut ca scop eliminarea variabilelor care ar putea influența rezultatele studiului. După intervenția chirurgicală, s-au colectat probe de plăci ateromatoase pentru a măsura abundența MNPs prin tehnici avansate, inclusiv piroliză–cromatografie de gaze–spectrometrie de masă, microscopie electronică și analiză izotopică.

Rezultatele au indicat detectarea polietilenei și, în unele cazuri, a polivinilclorurii în plăcile carotide excizate. Analiza demografică și clinică a pacienților cu MNPs a relevat o prevalență mai mare în rândul bărbaților, fumătorilor, persoanelor cu dislipidemie, boli cardiovasculare preexistente, diabet și niveluri ridicate de creatinină, sugerând un profil de risc specific. Analiza izotopică a oferit o perspectivă suplimentară asupra originii MNPs, diferențiind între pacienții cu potențială contaminare cu MNPs și cei fără, bazându-se pe raportul dintre izotopii de carbon.

În concluzie, studiul a evidențiat o asociere între prezența MNPs în plăcile aterosclerotice și o incidență mai mare a evenimentelor cardiovasculare majore în rândul pacienților cu stenoză carotidiană asimptomatică. Aceste descoperiri subliniază necesitatea unei înțelegeri mai profunde a impactului poluării cu plastic asupra sănătății cardiovasculare și a potențialelor mecanisme prin care MNPs contribuie la patogeneza bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că rezultatele nu stabilesc o relație cauzală directă și că este necesară o investigație suplimentară pentru a clarifica rolul exact al MNPs în dezvoltarea bolilor cardiovasculare, precum și pentru a identifica posibilele căi de expunere și mecanisme de acțiune.

sursa: News Medical