Consumul de alcool în cantități mari crește riscul de apariție a unor forme grave ale COVID-19
©
Autor: Teodorescu Mihai
Un nou studiu, publicat pe serverul medRxiv, încearcă să identifice factorii care cresc riscul de infecție cu COVID-19 sau conferă protecție împotriva afecțiunii într-o populație de adulți cu vârsta de peste 55 de ani despre care se știe că prezintă o morbiditate și un risc mai mare de apariție a COVID-19.
Cercetarea actuală a utilizat date colectate anterior dintr-un studiu familial, în care au fost comparate familii în care existau persoane cu o tulburare de consum de alcool și familii de control, în care nu a existat nicio persoană consumatoare de alcool. În studiu au fost incluși subiecții din generația probandă (primii membri de familie afectați care solicită asistență medicală) sau părinții acestora, iar vârsta populației studiate a variat între 55 și 103 ani la urmărire. Date clinice extinse au fost colectate de la participanți în două momente, unul la vârsta mijlocie și celălalt la vârsta înaintată.
Studiul a fost realizat sub formă de interviuri. Atât primul, cât și cel de-al doilea interviu de urmărire, au încercat să colecteze date clinice, cum ar fi istoricul consumului de alcool sau droguri, afecțiunile psihiatrice diagnosticate și istoricul afecțiunilor de sănătate. Al doilea interviu a colectat suplimentar date despre istoricul expunerii la SARS-CoV-2. Interviurile au fost realizate pe 90 de subiecți, iar majoritatea aveau un statut socio-economic superior. Durata studiului longitudinal a fost de 32 de ani.
Studiul de față a constatat o corelație semnificativă între cantitatea de băutură consumată și prezența sau absența COVID-19. Efectul nu a fost prezent în cazul berii sau al vinului. În interviul de urmărire, participanți au primit o singură întrebare cu privire la sănătatea psihică, dacă au avut sau nu episoade depresive la momentul interviului.
Cercetarea nu a stabilit nicio asociere semnificativă între prezența sau absența COVID-19 și răspunsul la această întrebare. Cu toate acestea, a fost identificată o corelație semnificativă între apariția de-a lungul vieții a tulburărilor depresive și incidența COVID-19. S-a observat o asociere semnificativă între modelele de episoade depresive raportate la două momente și apariția COVID-19. Participanții care nu au raportat episoade de tulburare depresivă au avut mai puține șanse de a contracta infecția cu COVID-19.
sursa: News Medical
Cercetarea actuală a utilizat date colectate anterior dintr-un studiu familial, în care au fost comparate familii în care existau persoane cu o tulburare de consum de alcool și familii de control, în care nu a existat nicio persoană consumatoare de alcool. În studiu au fost incluși subiecții din generația probandă (primii membri de familie afectați care solicită asistență medicală) sau părinții acestora, iar vârsta populației studiate a variat între 55 și 103 ani la urmărire. Date clinice extinse au fost colectate de la participanți în două momente, unul la vârsta mijlocie și celălalt la vârsta înaintată.
Studiul a fost realizat sub formă de interviuri. Atât primul, cât și cel de-al doilea interviu de urmărire, au încercat să colecteze date clinice, cum ar fi istoricul consumului de alcool sau droguri, afecțiunile psihiatrice diagnosticate și istoricul afecțiunilor de sănătate. Al doilea interviu a colectat suplimentar date despre istoricul expunerii la SARS-CoV-2. Interviurile au fost realizate pe 90 de subiecți, iar majoritatea aveau un statut socio-economic superior. Durata studiului longitudinal a fost de 32 de ani.
Studiul de față a constatat o corelație semnificativă între cantitatea de băutură consumată și prezența sau absența COVID-19. Efectul nu a fost prezent în cazul berii sau al vinului. În interviul de urmărire, participanți au primit o singură întrebare cu privire la sănătatea psihică, dacă au avut sau nu episoade depresive la momentul interviului.
Cercetarea nu a stabilit nicio asociere semnificativă între prezența sau absența COVID-19 și răspunsul la această întrebare. Cu toate acestea, a fost identificată o corelație semnificativă între apariția de-a lungul vieții a tulburărilor depresive și incidența COVID-19. S-a observat o asociere semnificativă între modelele de episoade depresive raportate la două momente și apariția COVID-19. Participanții care nu au raportat episoade de tulburare depresivă au avut mai puține șanse de a contracta infecția cu COVID-19.
sursa: News Medical
Data actualizare: 15-12-2021 | creare: 15-12-2021 | Vizite: 355
Bibliografie
COVID-19 in association with pre-existing mental and physical health issues, link: https://www.news-medical.net/news/20211213/COVID-19-in-association-with-pre-existing-mental-and-physical-health-issues.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Pacienții cu afecțiuni post-coronavirus sunt expuși unui risc mai mare de evenimente adverse de sănătate și mortalitate pe termen lung
- Rolul sistemului imunitar împotriva SARS-CoV-2
- Leziuni renale observate la pacienții cu COVID-19: cum afectează virusul SARS-CoV-2 funcția renală?
- Nivelul biomarkerilor sugestivi pentru afectare vasculara crescut în cazul tuturor copiilor cu infecție SARS-CoV2
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Ce set de analize se fac după vindecarea de covid?
- Ingrijorare personala legata de consumul de alcool - varsta 19 ani
- Solutii limitare consum alcool
- Sotul meu bea multa bere, zilnic, de mult timp
- Intrebare referitoare la experienta de blackout
- Dupa externare inca mai are halucinatii si delireaza
- Exces alcool
- Soțul meu este alcoolic sau nu ?
- Alcool in hepatita c ( viremie nedetectabila )