Consumul crescut de acizi grași alimentari, asociat cu un risc mai mare de litiază renală

Un studiu publicat în Scientific Reports investighează legătura dintre consumul de acizi grași alimentari și riscul de a dezvolta litiază renală (pietre la rinichi). Cercetarea, bazată pe date din National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), sugerează că un aport crescut de acizi grași polinesaturați (PUFA), mononesaturați (MUFA) și saturați (SFA) este asociat cu o probabilitate mai mare de a dezvolta această afecțiune.

Contextul litiazei renale și al dietei

• Litiaza renală (pietre la rinichi): Este o problemă de sănătate în creștere la nivel global, influențată de factori genetici, dietetici și de stil de viață.
• Dietă: Dietele bogate în proteine animale și sodiu cresc riscul de litiază renală, în timp ce consumul de legume, fructe și cereale integrale poate oferi protecție prin modificarea acidității urinare și reducerea concentrației de minerale care formează calculi.
• Lacune în cercetare: Relația dintre consumul de acizi grași și riscul de litiază renală nu a fost suficient explorată în studiile populaționale de mare amploare.

Metodologia studiului

• Populație analizată: 30.716 adulți din NHANES (2007-2018), dintre care 9,51% au raportat un istoric de litiază renală.
• Evaluare dietetică: Consumul de acizi grași a fost evaluat prin interviuri de reamintire alimentară pe 24 de ore.
• Analize: Modele de regresie logistică au fost utilizate pentru a investiga legătura dintre aportul de SFA, MUFA și PUFA și riscul de litiază renală, ajustând pentru variabile precum vârsta, sexul, IMC, diabetul și consumul total de energie.

Rezultate principale

• Aport crescut de acizi grași și risc de litiază renală:

  • Creșterea consumului zilnic de SFA, MUFA și PUFA a fost asociată cu o creștere a riscului de litiază renală cu 22%, 10% și 21%, respectiv, pentru fiecare 10 grame consumate.

• Subgrupuri vulnerabile:

  • Persoanele cu diabet au prezentat o asociere mai puternică între consumul de SFA și riscul de litiază renală, probabil din cauza modificărilor metabolice și urinare induse de diabet.
  • PUFA au avut un efect mai mare la bărbați, posibil din cauza diferențelor hormonale și metabolice.

• Omega-3 și omega-6:

  • Omega-3 (din pește gras) a demonstrat un efect protector, în timp ce un raport ridicat omega-6/omega-3 a fost asociat cu un risc crescut de pietre la rinichi.

• Factori asociați cu litiaza renală:

  • Participanții cu litiază renală aveau mai puține niveluri de activitate fizică și hidratare, dar prezentau mai multe comorbidități precum hipertensiune, obezitate și diabet.

Mecanisme posibile

• SFA: Acizii grași saturați pot afecta funcția renală prin creșterea excreției de calciu și oxalat, favorizând formarea pietrelor.
• MUFAs: Pot contribui indirect la riscul de litiază prin influențarea metabolismului și a inflamației.
• PUFA: Dezechilibrul între omega-3 și omega-6 poate influența riscul prin mecanisme inflamatorii și metabolice.

Concluzii și implicații

• Studiul evidențiază importanța moderării consumului de acizi grași, în special SFA și omega-6 PUFA, pentru prevenirea litiazei renale.
• Consumul de alimente bogate în omega-3 ar putea oferi protecție împotriva formării pietrelor la rinichi.
• Limitări: Designul transversal și datele auto-raportate reduc capacitatea de a stabili relații cauzale.

Cercetări longitudinale suplimentare sunt necesare pentru a confirma aceste constatări și pentru a dezvolta ghiduri dietetice mai clare privind prevenirea litiazei renale.