Consecințele pe termen lung ale utilizării antibioticelor în copilărie
În realizarea diferitelor procese fiziologice și de apărare ale organismului intervine microbiota umană care ar putea fi atacată de utilizarea timpurie a antibioticelor.
Deși au existat anterior studii realizate pentru a identifica relația dintre folosirea antibioticelor și microbiota intestinală, un nou grup științific și-a îndreptat atenția către flora bacteriană salivară. Cercetătorii finlandezi au urmărit efectele consumului de antibiotice de la vârste timpurii, asupra sănătății populației. Antibioticele sunt folosite pentru a trata diferitele infecții bacteriene.
Au fost incluse în studiu aproximativ 11.000 de persoane tinere, urmărindu-se efectele consumului de antibiotice de la vârste fragede pe tot parcursul vieții. Din totalul persoanelor incluse în studiu, au fost selectate aleator 808 persoane tinere. Datele au avut la bază registrele privind achizițiile de antibiotice oferite de Social Insurance Institution of Finland.
Autorii studiului au reușit să identifice antibioticele cele mai frecvent utilizate. În ordinea frecvenței acestea erau reprezentate de amoxicilină, azitromicină, amoxicilină-clavulanat și fenoximetilpenicilină.
Utilizarea frecventă a antibioticelor s-a dovedit un important factor ce poate modifica flora bacteriană normală. Însă aceste modificări sunt dependente de cantitate și de sex. Dintre cele patru antibiotice, azitromicina avea un potențial puternic de a modifica flora bacteriană salivară, în special la fete.
La polul opus, în rândul băieților, amoxicilina, un antibiotic utilizat pentru tratarea infecțiilor urechii, a demonstrat un potențial înalt de a produce modificări la nivelul florei bacteriene salivare.
Rezultatele studiului s-au axat pe impactul pe care l-ar avea pe termen lung consumul de antibiotice. Deși nu au putut fi identificate efectele utilizării antibioticelor pe termen lung asupra bacteriilor din salivă, impactul asupra sănătății în viitor este foarte important. Printre efectele dovedite au fost creșterea frecvenței obezității și dezvoltarea rezistenței pentru antibiotice ale unor bacterii.
sursa: Science Daily
Deși au existat anterior studii realizate pentru a identifica relația dintre folosirea antibioticelor și microbiota intestinală, un nou grup științific și-a îndreptat atenția către flora bacteriană salivară. Cercetătorii finlandezi au urmărit efectele consumului de antibiotice de la vârste timpurii, asupra sănătății populației. Antibioticele sunt folosite pentru a trata diferitele infecții bacteriene.
Au fost incluse în studiu aproximativ 11.000 de persoane tinere, urmărindu-se efectele consumului de antibiotice de la vârste fragede pe tot parcursul vieții. Din totalul persoanelor incluse în studiu, au fost selectate aleator 808 persoane tinere. Datele au avut la bază registrele privind achizițiile de antibiotice oferite de Social Insurance Institution of Finland.
Autorii studiului au reușit să identifice antibioticele cele mai frecvent utilizate. În ordinea frecvenței acestea erau reprezentate de amoxicilină, azitromicină, amoxicilină-clavulanat și fenoximetilpenicilină.
Utilizarea frecventă a antibioticelor s-a dovedit un important factor ce poate modifica flora bacteriană normală. Însă aceste modificări sunt dependente de cantitate și de sex. Dintre cele patru antibiotice, azitromicina avea un potențial puternic de a modifica flora bacteriană salivară, în special la fete.
La polul opus, în rândul băieților, amoxicilina, un antibiotic utilizat pentru tratarea infecțiilor urechii, a demonstrat un potențial înalt de a produce modificări la nivelul florei bacteriene salivare.
Rezultatele studiului s-au axat pe impactul pe care l-ar avea pe termen lung consumul de antibiotice. Deși nu au putut fi identificate efectele utilizării antibioticelor pe termen lung asupra bacteriilor din salivă, impactul asupra sănătății în viitor este foarte important. Printre efectele dovedite au fost creșterea frecvenței obezității și dezvoltarea rezistenței pentru antibiotice ale unor bacterii.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 28-08-2020 | creare: 28-08-2020 | Vizite: 1088
Bibliografie
Frequent use of antimicrobial drugs in early life shifts bacterial profiles in saliva, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/08/200824105926.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Află informații folositoare despre celulele stem
- Importanța alimentației pentru sănătatea cardiovasculară a copiilor: descoperiri noi
- Eficiența remediilor din plante, condimentelor și fibrelor alimentare în tratamentul intestinului iritabil la copii (meta-analiză)
- Un mediu prosper este esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor mici
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- La Augumentin este necesara protecție pentru stomac? (nexium, controloc.. etc)
- Copil 5 ani - atac de panica sau reactie adversa
- Greata, ragaieli si acreala in gat dupa tratament cu antibiotic pentru o masea
- Rezistenta antibiotice
- Secretie mucus gelatinos
- Efecte adverse testare antibiotic
- Puternica reactie adversa la antibiotic. Nu ma prea lasa durerea de stomac
- Am coroidoza miopica si glaucom. Tavanic imi afecteaza vederea?