Cercetătorii găsesc legături între starea de spirit și întreruperile ritmului circadian (studiu pe medici în formare)

Un studiu recent realizat la Universitatea din Michigan sugerează că momentul în care dormim, în raport cu ritmurile noastre biologice interne, poate avea un impact semnificativ asupra stării de spirit și a simptomelor legate de tulburările afective. Rezultatele subliniază că simpla cunoaștere a duratei somnului nu este suficientă; este la fel de important și cât de bine se sincronizează ciclul de somn cu ceasul intern al organismului, atât cel central, localizat în creier, cât și ceasurile „periferice” din alte organe, precum inima.
Deși se știe că privarea de somn și perturbările somnului afectează dispoziția, multe studii anterioare au fost limitate la medii controlate și nu au analizat impactul asupra sănătății mintale în condiții cotidiene. În această cercetare, specialiștii au colaborat cu Intern Health Study, un proiect la nivel național ce urmărește medicii stagiari (interni) în primul lor an de formare. Participanții au purtat dispozitive de monitorizare a somnului (precum ceasuri inteligente Fitbit), oferind date detaliate despre obiceiurile lor de somn, activitatea zilnică și ritmurile biologice. În paralel, aceștia au completat chestionare periodice privind dispoziția și riscul de depresie, inclusiv evaluări bazate pe instrumentul PHQ-9, utilizat pe scară largă în practica clinică și cercetare.

Mecanisme și tipuri de aliniere circadiană

Cercetătorii au analizat trei tipare ritmice:  

• Ceasul circadian central: Situat în creier, reglează funcțiile corporale în funcție de ciclul zi-noapte.  
• Ceasul periferic (cardiac): Organe precum inima au propriile ritmuri interne, coordonate, dar nu perfect sincronizate, cu semnalele centrale.  
• Ciclul de somn al individului: Momentul când o persoană doarme și se trezește.

Alinierea sau nealinierea acestor ritmuri are consecințe evidente:  

• Când somnul nu se potrivește cu ritmul intern al inimii („ceasul” periferic), s-a observat o corelație negativă cu dispoziția, ducând la creșterea scorurilor pe scala PHQ-9, sugerând intensificarea simptomelor depresive.  
• Când somnul nu se potrivește cu ceasul circadian central, efectele asupra dispoziției au fost și mai pronunțate, în special la cei supuși unor programe de lucru dificile (precum internii cu gărzi și schimbări frecvente în program). Această nepotrivire a fost asociată nu doar cu dispoziția proastă, ci și cu tulburări de apetit, probleme de somn și gânduri suicidare.

Relevanță practică și concluzii

Studiul arată că sincronizarea somnului cu ritmul intern - nu doar numărul de ore dormite - contează în mod real pentru sănătatea mintală. Acest aspect poate oferi o cale de intervenție care nu depinde de factori greu de controlat (genetică, evenimente de viață), ci de ajustări ale somnului și rutinei zilnice. Odată cu ușurința de a purta dispozitive care monitorizează somnul și activitatea, se poate imagina un viitor în care medicii și pacienții folosesc datele pentru a optimiza programul de somn, reducând riscul agravării simptomelor depresive.

Cercetătorii subliniază că această abordare nu reprezintă un tratament direct pentru tulburările afective, ci un factor modificabil care ar putea ameliora starea de spirit și simptomele asociate, mai ales în contexte de muncă solicitantă. Analiza acestor pattern-uri la alte grupuri de populație (studenți, persoane vârstnice sau pacienți cu tulburări psihiatrice cunoscute) ar putea aduce recomandări personalizate pentru prevenție și îmbunătățirea calității vieții.

sursa: News Medical