Cercetătorii au identificat simptomul dominant în COVID de lungă durată

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la University College London (UCL) a identificat durerea ca fiind simptomul cel mai frecvent și sever raportat de persoanele cu COVID lung. Analizând datele a peste 1.000 de persoane din Anglia și Țara Galilor care și-au înregistrat simptomele printr-o aplicație între noiembrie 2020 și martie 2022, cercetarea publicată în JRSM Open a evidențiat că 26,5% dintre participanți au raportat durere, incluzând dureri de cap, articulare și abdominale.
Alte simptome comune au inclus probleme neuropsihologice cum ar fi anxietatea și depresia (18,4%), oboseala (14,3%) și dispneea (7,4%). Intensitatea simptomelor, în special durerea, a crescut în medie cu 3,3% în fiecare lună de la înregistrarea inițială.

Studiul a relevat și impactul factorilor demografici asupra severității simptomelor, indicând disparități semnificative între diferite grupuri. Persoanele mai în vârstă au experimentat simptome mult mai intense, cei între 68-77 de ani raportând simptome cu 32,8% mai severe, iar cei între 78-87 de ani o creștere de 86% în intensitatea simptomelor comparativ cu grupul de vârstă 18-27 de ani.

Diferențele de gen au fost, de asemenea, pronunțate, femeile raportând simptome, inclusiv durere, cu 9,2% mai intense decât bărbații. Etnicitatea a influențat, de asemenea, severitatea simptomelor, indivizii non-albi cu COVID lung raportând simptome cu 23,5% mai intense decât cei albi.

Nivelul de educație a avut de asemenea un rol, cu persoanele cu calificări superioare (NVQ nivel 3, 4 și 5) experimentând simptome semnificativ mai puțin severe, cu reduceri de 27,7%, 62,8% și 44,7% pentru NVQ nivelele 3, 4 și 5, comparativ cu cei cu niveluri mai scăzute de educație (NVQ nivel 1-2).

Statusul socioeconomic, măsurat prin Indexul de Deprivare Multiplă (IMD), a influențat de asemenea intensitatea simptomelor. Participanții din zone mai puțin defavorizate au raportat simptome mai puțin intense decât cei din cele mai defavorizate zone. Cu toate acestea, numărul de simptome nu a variat semnificativ în funcție de statutul socioeconomic, sugerând că deși deprivarea poate exacerba intensitatea simptomelor, aceasta nu duce neapărat la o gamă mai largă de simptome.

Conducătorul studiului, Dr. David Sunkersing de la UCL Institute of Health Informatics, a subliniat importanța unui suport continuu pentru clinicile COVID lung și dezvoltarea de strategii de tratament care prioritizează gestionarea durerii, alături de alte simptome prevalente. Având în vedere impactul semnificativ al factorilor demografici asupra severității simptomelor, studiul subliniază nevoia de politici de sănătate care să abordeze aceste disparități, asigurând îngrijire echitabilă pentru toți indivizii afectați de COVID lung.

sursa: Science Daily